Fostul șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu remunerat cu 30.000 Euro pe lună
Bogdan Stelian Mîndrescu, fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu și ulterior secretar de stat la Transporturi, a ajuns să cumuleze trei funcții în structuri publice, pentru care Guvernul indică venituri brute de 134.146 de lei pe lună. La această sumă se mai adaugă niște bonusuri din contractul de manager. Cea mai importantă sursă de venit este cea de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, post pe care l-a câștigat în 2025 după o procedură pe care compania o prezintă drept transparentă, dar asupra căreia premierul Ilie Bolojan a ridicat ulterior semne de întrebare în spațiul public. Este a doua oară când Mîndrescu conduce aeroporturile Capitalei: primul mandat, început în 2017, s-a încheiat prin demisie în februarie 2018, în contextul publicării unui raport de control care constata nereguli grave la CNAB. Astăzi, Mîndrescu conduce o companie cu profit record. Întrebarea este cât din această performanță îi poate fi atribuită direct și ce justificare oferă datele publice pentru unul dintre cele mai mari cumuluri de venituri din companiile statului.
Numele lui Bogdan Stelian Mîndrescu a ajuns din nou în atenția publică odată cu lansarea platformei guvernamentale dedicate conducerii companiilor de stat. Datele publicate de Guvern îl plasează într-o poziție aparte: trei funcții, în trei entități publice, cu un venit total declarat de 134.146 de lei brut în fiecare lună.
Suma provine din trei surse: 69.348 de lei brut pentru funcția de director general al Companiei Naționale Aeroporturi București, 35.260 de lei ca membru al Consiliului de Administrație al Autorității Aeronautice Civile Române și 29.538 de lei pentru poziția de membru în Consiliul de Administrație al Registrului Auto Român. Nu toate aceste sume reprezintă, tehnic, „salariu”: ultimele două sunt remunerații pentru mandate de administrator. Dacă nu intervine nimic, asta înseamnă că cele trei poziții îi aduce aproximativ 1,61 milioane de lei brut, mai bine de 300.000 de euro anual.
O asemenea remunerație ridică firesc o întrebare: ce experiență, responsabilități și rezultate profesionale justifică acest nivel al veniturilor?
De la șef de cabinet al lui Grindeanu la secretar de stat
Legătura lui Bogdan Mîndrescu cu actuala zonă de putere din Transporturi este veche.
La sfârșitul anului 2021 și începutul lui 2022, presa îl prezenta drept șeful de cabinet al vicepremierului și ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu. Pe 4 ianuarie 2022, premierul Nicolae Ciucă l-a numit oficial secretar de stat în Ministerul Transporturilor și Infrastructurii. Numirea nu a fost una neutră din punct de vedere politic. Mîndrescu făcea parte dintr-un lot de 12 secretari de stat susținuți de PSD. Presa îl asocia la acel moment cu organizația PSD Buzău și cu Marcel Ciolacu.
Astăzi, platforma guvernamentală lansată pentru transparentizarea companiilor de stat, îl indică pe Mîndrescu ca fiind „neafiliat politic„, însă pagina oficială a Registrului Auto Român îl clasifică în prezent pe Mîndrescu drept „afiliat politic”, fără să indice partidul. Cariera sa nu este însă exclusiv legată de PSD. Între 2019 și 2020 a fost consilier al ministrului Fondurilor Europene Marcel Boloș, în perioada guvernării PNL. CV-ul oficial arată și funcții anterioare în administrație și companii de stat.
Are pregătire pentru aviație?
Dincolo de conexiunile politice, CV-ul lui Mîndrescu conține și calificări direct legate de domeniul pe care îl conduce.
Este absolvent al unui master în Management Aeronautic la Facultatea de Inginerie Aerospațială a Universității Politehnica București. Mai are studii de Administrarea Afacerilor la Universitatea București, Drept la Universitatea Dimitrie Cantemir, un master în Integrare și Afaceri Europene și studii la Institutul Diplomatic Român.
Nu este însă inginer aeronautic de profesie și CV-ul public nu descrie o carieră tehnică în operarea aeroportuară. Specializarea sa în aviație este una de management, iar experiența profesională de vârf s-a acumulat mai ales în administrația publică, cabinete ministeriale și structuri de conducere ale companiilor de stat.
Prima venire la Aeroporturi și demisia din 2018
Mîndrescu nu este la primul mandat în fruntea CNAB. Pe 20 aprilie 2017, în perioada în care Sorin Grindeanu era premier, Mîndrescu a fost numit director general interimar al companiei. Avea 30 de ani. Mandatul s-a încheiat mai puțin de un an mai târziu. Pe 8 februarie 2018, Mîndrescu a demisionat. Presa relata atunci, citând surse din Ministerul Transporturilor, că demisia fusese confirmată fără ca motivul să fie precizat oficial. În același timp, Corpul de Control al ministrului Transporturilor verifica situația creată după ce Aeroportul Otopeni rămăsese fără contract de curățenie și salubritate.
Cu o zi înainte fusese publicat și un raport al Corpului de Control al premierului referitor la CNAB. Documentele prezentate în presă indicau lipsa unor investiții, probleme privind remunerările și nereguli în documente și proceduri interne. Perioada verificată era 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2017. Surse de presă atribuiau demisia apariției raportului Corpului de Control. Cu toaate acestea la revenirea lui Mîndrescu în 2025, CNAB a susținut că asocierea demisiei din 2018 cu raportul Corpului de Control este falsă și că plecarea sa nu a avut legătură cu documentul respectiv. Compania a afirmat inclusiv că perioada de patru ani verificată ar fi fost anterioară mandatului său.
Datele publicate în 2018 arată însă că verificarea a acoperit perioada 1 ianuarie 2013 – 15 octombrie 2017, în timp ce Mîndrescu devenise director general în aprilie 2017. Există, așadar, o suprapunere de aproximativ șase luni între mandatul său și intervalul controlat.
Întoarcerea la Aeroporturi și concursul asupra căruia Bolojan a ridicat semne de întrebare
Șapte ani mai târziu, Bogdan Mîndrescu s-a întors la conducerea aceleiași companii. CNAB anunța la 3 septembrie 2025 că, la propunerea Comitetului de Nominalizare și Remunerare, Consiliul de Administrație l-a desemnat director general după parcurgerea procedurii prevăzute de OUG 109/2011. Compania susținea că selecția a fost realizată „complet transparent”, prin intermediul unui expert independent specializat în recrutarea de top-management.
Pagina actuală a CNAB indică un mandat început la 3 septembrie 2025 și programat să se încheie la 19 iulie 2028. Economedia relata însă, pe baza unor surse, că numele candidaților ar fi fost ținute confidențiale inclusiv față de unii membri ai Consiliului de Administrație care nu făceau parte din Comitetul de Nominalizare și Remunerare. Aceste informații au reprezentat afirmații ale surselor publicației, în timp ce poziția oficială a CNAB a fost că procedura a fost legală și transparentă. Controversa a revenit spectaculos câteva luni mai târziu.
În mai 2026, premierul Ilie Bolojan a descris public, într-o intervenție la Antena 1, situația unui secretar de stat de la Transporturi care coordonase aviația și selecția conducerii Aeroportului Otopeni, după care conducerea rezultată din acea procedură organizase concursul pentru director general, câștigat chiar de fostul secretar de stat. Bolojan nu l-a nominalizat, dar în mode evident era vorba de persoana lui Bogdan Mîndrescu.
Compania pe care o conduce are rezultate financiare spectaculoase
Dacă evaluarea s-ar opri la bilanțul CNAB, cifrele ar fi puternice. În 2025, Compania Națională Aeroporturi București a raportat o cifră de afaceri de 1,647 miliarde de lei și un profit net de aproape 790 de milioane de lei. Față de 2024, veniturile au crescut cu aproximativ 19%, iar profitul net cu aproape 30%. Datele provin din bilanțurile depuse la Ministerul Finanțelor. Traficul a stabilit, de asemenea, un record: cele două aeroporturi administrate de CNAB au înregistrat în 2025 peste 17,7 milioane de pasageri, cu 10,26% peste nivelul din 2024. Mîndrescu a atribuit public rezultatul noii abordări manageriale, atragerii unor companii aeriene și dezvoltării rutelor și frecvențelor.
Există însă o problemă atunci când aceste cifre sunt folosite pentru evaluarea performanței personale a actualului director.
Mîndrescu a preluat conducerea abia la 3 septembrie 2025.
Așadar, a condus compania doar în ultimele aproximativ patru luni ale anului pentru care avem bilanțul complet.
Mai mult, evoluția profitului arată că CNAB se afla deja pe o puternică traiectorie ascendentă înainte de revenirea sa:
2022: 304 milioane lei profit
2023: 453 milioane lei
2024: 609 milioane lei
2025: 790 milioane lei.
Creșterea din 2025 este, deci, reală. Dar datele nu permit ca întregul rezultat anual să fie atribuit unui director instalat în septembrie. Va fi mult mai relevant bilanțul pe 2026, primul exercițiu financiar complet desfășurat sub conducerea sa.
RAR: profit de 251 de milioane de lei
Și Registrul Auto Român, unde Mîndrescu este membru neexecutiv al Consiliului de Administrație, are cifre financiare puternice. RAR a raportat în 2025 o cifră de afaceri de 701,1 milioane de lei și un profit net de 251,3 milioane de lei, în creștere de la 170,4 milioane în 2024.
Dar aici intervine o altă diferență esențială. Mîndrescu nu conduce executiv RAR. Este unul dintre membrii Consiliului de Administrație. În această calitate participă la stabilirea și supravegherea strategiei, la aprobarea unor decizii și la evaluarea managementului, însă rezultatul economic nu poate fi atribuit individual unui singur administrator.
În plus, RAR nu este o companie obișnuită care își câștigă clienții pe o piață liberă. Este autoritatea de omologare din România, furnizează servicii tehnice reglementate și desfășoară activități obligatorii pentru numeroase operațiuni legate de vehicule. Profitul este relevant pentru eficiența instituției, dar nu este echivalent cu performanța unei companii care trebuie să își cucerească piața în competiție directă.
Autoritatea Aeronautică: profit în creștere, dar aceeași problemă a atribuirii individuale
La Autoritatea Aeronautică Civilă Română, unde Mîndrescu este, de asemenea, membru al Consiliului de Administrație, cifra de afaceri a ajuns în 2025 la 94,65 milioane de lei, iar profitul net la 18,3 milioane de lei, cu aproximativ 43% peste rezultatul din 2024.
AACR este însă autoritatea tehnică specializată căreia statul îi deleagă atribuții privind supravegherea siguranței aviației civile, certificarea și reglementarea. Este o regie autonomă autofinanțată, nu o companie comercială obișnuită.
Și aici performanța financiară este a instituției și a managementului în ansamblu. Documentele publice nu oferă o metodă prin care profitul AACR să poată fi atribuit individual membrului CA Bogdan Mîndrescu.
134.146 de lei pe lună. Ce pot demonstra cifrele și ce nu pot demonstra
Privite împreună, datele prezintă o imagine mai complexă decât simpla fotografie a unui bugetar cu venituri foarte mari.
Cele trei entități în care Mîndrescu ocupă funcții nu sunt companii în pierdere. Dimpotrivă: toate trei sunt profitabile, iar în 2025 au raportat rezultate în creștere.
CNAB a avut aproape 790 de milioane de lei profit. RAR, 251 de milioane. AACR, peste 18 milioane.
Există și argumente profesionale în CV-ul lui Mîndrescu: pregătire în management aeronautic, experiență anterioară la conducerea CNAB, patru ani ca secretar de stat la Transporturi și participarea în structurile de administrare ale unor instituții din același sector.
Problema apare atunci când se încearcă demonstrarea relației dintre aceste rezultate și cei 134.146 de lei brut încasați lunar de o singură persoană.
La CNAB, bilanțul foarte bun din 2025 acoperă un an în care Mîndrescu a fost director doar din septembrie. La RAR și AACR, el nu este director executiv, ci unul dintre membrii unor consilii de administrație. În niciunul dintre aceste două cazuri profitul nu poate fi tratat ca rezultat individual al unui administrator.
Deocamdată, datele publice demonstrează două lucruri simultan: Bogdan Mîndrescu conduce și administrează entități publice care produc rezultate financiare importante, dar simpla lor profitabilitate nu demonstrează ce parte din aceste rezultate îi aparține personal și nici nu explică, singură, nivelul remunerației sale.
Iar traseul prin care a ajuns în aceste poziții rămâne relevant pentru analiza publică: fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, secretar de stat numit într-un lot susținut de PSD, clasificat de RAR drept „afiliat politic”, revenit la conducerea CNAB printr-un concurs al cărei corectitudini e pus la îndoială.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
