Putin sfidează NATO și exclude un armistițiu: „Rusia e autosuficientă militar, Zelenski nu mai e legitim”

Moscova avansează pe front, negocierile de pace stagnează, iar Vladimir Putin dă semnalul unei confruntări de durată cu Occidentul

Președintele rus Vladimir Putin a declarat joi, într-o rară întâlnire cu jurnaliști ai agențiilor internaționale la Sankt Petersburg, că reînarmarea NATO nu constituie o amenințare pentru Rusia, susținând că Federația Rusă are „capacități de apărare autosuficiente”. Declarația survine într-un moment în care alianța occidentală se pregătește de summitul său de la Haga, iar războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an.

„Nu considerăm reînarmarea NATO ca pe o amenințare, ne îmbunătățim constant forțele armate și capacitățile de apărare”, a afirmat liderul rus, subliniind că Rusia este capabilă să contracareze „toate amenințările care vor apărea”.

Putin a recunoscut totuși că o eventuală creștere a cheltuielilor militare ale statelor NATO la 5% din PIB ar reprezenta „provocări specifice”, dar a catalogat această strategie drept „lipsită de sens” pentru statele membre ale Alianței.

Ofensiva rusă, în viziunea Kremlinului: un război contra NATO

În același timp, Putin a reiterat poziția sa conform căreia războiul din Ucraina este parte a unui conflict mai larg între Rusia și NATO, pe care o acuză că amenință „existențial” securitatea Federației Ruse. El a salutat progresul forțelor sale pe linia frontului, susținând că armata rusă avansează „în fiecare zi” împotriva unei armate ucrainene „mai puțin numeroase și aflate în dificultate”.

Aceste declarații vin pe fondul unor bombardamente devastatoare asupra Kievului, soldate miercuri cu cel puțin 28 de morți, potrivit autorităților ucrainene – unul dintre cele mai grave atacuri asupra capitalei de la începutul invaziei.

Negocierile de pace: impas și condiții imposibile

În ceea ce privește perspectivele unui armistițiu sau ale unui acord de pace, Vladimir Putin a fost categoric: Rusia nu va accepta un armistițiu „necondiționat”, așa cum cere Kievul. Mai mult, a formulat din nou cerințele Kremlinului: retragerea trupelor ucrainene din cele patru regiuni revendicate de Rusia, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO și limitarea capacităților sale militare.

De cealaltă parte, Ucraina consideră aceste cerințe drept „ultimatumuri” inacceptabile. În ciuda blocajului, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a transmis public că este dispus la o întâlnire directă cu Vladimir Putin, pentru a încerca să deblocheze negocierile.

Putin a răspuns joi că o asemenea întâlnire poate avea loc doar „în etapa finală a negocierilor” și a pus sub semnul întrebării legitimitatea lui Zelenski, al cărui mandat a expirat în mai 2024. „Dacă statul ucrainean are încredere într-o anumită persoană pentru a conduce negocierile, acela poate fi și Zelenski. Nu contează cine negociază”, a spus liderul de la Kremlin.

Strategia Rusiei: un conflict de uzură și o nouă arhitectură de securitate europeană

Putin a reafirmat că, pentru Rusia, pacea nu înseamnă doar oprirea focului, ci o restructurare a ordinii de securitate în Europa. El a indicat că își dorește discuții directe cu fostul președinte american Donald Trump despre o nouă arhitectură continentală, semnalând astfel că Moscova mizează pe o eventuală revenire a republicanului la Casa Albă pentru a rupe actualul consens occidental.

Două runde de discuții directe ruso-ucrainene au avut loc în trecut la Istanbul, însă fără niciun rezultat concret. Între timp, Moscova ocupă în continuare aproximativ 20% din teritoriul ucrainean, iar presiunea militară continuă fără semne de retragere.

O criză fără ieșire clară

Liniile roșii sunt deja trasate. Rusia refuză un armistițiu fără concesii majore, NATO accelerează ritmul reînarmării, iar Ucraina își apără dreptul la integritate teritorială și la un viitor euroatlantic. În mijloc, milioane de vieți atârnă de echilibrul precar al unui conflict care riscă să devină cronic și să definească noul deceniu geopolitic.