Rusia: primele rezultate ale alegerilor parlamentare

Rusia a încheiat duminică primul scrutin parlamentar organizat după declanșarea invaziei la scară largă a Ucrainei, într-o atmosferă dominată de război, atacuri masive cu drone și o competiție politică strict controlată. Partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin este creditat cu o victorie confortabilă, în timp ce votul organizat inclusiv în teritoriile ucrainene ocupate a fost denunțat de Kiev și de Uniunea Europeană. 

Urnele s-au închis duminică seara după trei zile de vot, într-un scrutin la care erau chemați aproximativ 111 milioane de alegători. Comisia Electorală Centrală de la Moscova a anunțat o prezență de 56,66% la închiderea secțiilor. 

Primele rezultate confirmă avantajul categoric al partidului aflat la putere. După numărarea a aproximativ 15% dintre procesele-verbale, Rusia Unită avea 57,4% din voturile pe liste, urmată de Partidul Comunist cu 13,8%, LDPR cu 9,3%, „Oamenii Noi” cu 7,9% și „Rusia Justă” cu puțin peste 5%. Exit-poll-ul VCIOM oferea Rusiei Unite un rezultat ceva mai mic, de 49,4%. 

Alegerile stabilesc componența celor 450 de locuri din Duma de Stat. Jumătate dintre deputați sunt aleși pe liste de partid, iar ceilalți în circumscripții uninominale.

Scrutinul din 2026 are însă o semnificație politică aparte. Este primul vot parlamentar de la invazia Ucrainei din februarie 2022, iar Kremlinul a prezentat alegerile drept o confirmare a stabilității interne într-un moment în care costurile economice și militare ale războiului devin tot mai vizibile. 

Competiția electorală s-a desfășurat în condițiile unei opoziții politice puternic restrânse. Candidații anti-război au fost în mare parte excluși din cursă, iar formațiunile parlamentare prezentate drept „opoziție sistemică” susțin în general pozițiile esențiale ale Kremlinului privind războiul și politica externă. Partidul liberal Iabloko nu a fost admis pe principalul buletin de vot, iar mai mulți opozanți ai războiului se află în închisoare sau în exil. 

O componentă extrem de controversată a scrutinului a fost organizarea votului în Crimeea și în cele patru regiuni ucrainene pe care Moscova a anunțat că le-a anexat după declanșarea războiului, deși Rusia nu controlează integral aceste teritorii.

Autoritățile de la Kiev au calificat votul drept ilegal și au cerut guvernelor străine să nu recunoască rezultatele provenite din teritoriile ocupate. Uniunea Europeană a condamnat organizarea alegerilor acolo, considerând-o o încălcare a dreptului internațional. 

Peste 1.000 de drone în ultima noapte de vot

Ultima zi a scrutinului a fost marcată de unul dintre cele mai ample atacuri ucrainene cu drone asupra teritoriului rus de la începutul războiului.

Peste 1.000 de drone au fost lansate asupra Rusiei și a teritoriilor aflate sub controlul Moscovei, iar sute dintre ele au avut drept țintă regiunea capitalei. Autoritățile ruse au afirmat că aproximativ 450 de drone au vizat Moscova și că peste 1.600 au fost interceptate începând de sâmbătă. 

Atacurile au provocat victime și pagube, inclusiv la rafinăria din Moscova. Autoritățile ruse au susținut că operațiunea urmărea perturbarea alegerilor, în timp ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat atacurile asupra infrastructurii energetice și logistice drept parte a strategiei Kievului de a reduce capacitatea Rusiei de a finanța și susține războiul. 

În pofida războiului și a atacurilor, Kremlinul a încercat să transmită imaginea unei țări care își continuă viața instituțională normală. Pentru Vladimir Putin, scrutinul oferă posibilitatea de a prezenta rezultatul partidului Rusia Unită drept dovadă a sprijinului pentru actuala direcție politică și pentru continuarea războiului. Criticii Kremlinului contestă însă faptul că rezultatele pot fi interpretate drept un test electoral liber asupra politicii președintelui, în condițiile în care vocile anti-război au avut acces extrem de limitat la competiție. 

Un element nou al campaniei a fost prezența numeroasă a veteranilor războiului din Ucraina. Aproape 200 de foști militari au candidat pentru mandate parlamentare, Kremlinul promovându-i ca reprezentanți ai unei noi elite politice formate în timpul conflictului. 

În afara Rusiei, scrutinul a devenit și un prilej de protest. Ruși plecați din țară după începutul războiului au participat la vot și la manifestații împotriva Kremlinului în mai multe capitale, inclusiv Berlin și Erevan. Pentru mulți dintre aceștia, participarea a avut mai degrabă o valoare simbolică decât speranța că rezultatul alegerilor ar putea fi schimbat. 

Primele cifre sugerează că noua Dumă nu va modifica substanțial raportul de forțe de la Moscova. Rusia Unită își păstrează poziția dominantă, iar celelalte formațiuni care trec pragul electoral fac parte, în majoritate, din sistemul politic care a susținut principalele decizii ale lui Vladimir Putin.

Într-o Rusie aflată de peste patru ani într-un război de amploare, adevărata miză a scrutinului nu pare astfel să fie schimbarea puterii. Pentru Kremlin, alegerile sunt în primul rând o demonstrație de continuitate și control într-un moment în care războiul ajunge tot mai vizibil și pe teritoriul rus.