Sursă foto: INFP
Șase cutremure în Vrancea în trei zile
Zona seismică Vrancea a înregistrat luni dimineață un nou cutremur, cu magnitudinea 3,8, cel mai puternic din seria de șase mișcări seismice produse de sâmbătă până luni. Toate evenimentele au fost slabe și s-au produs la adâncimi de peste 100 de kilometri, într-un interval în care activitatea seismică din regiune a fost mai vizibilă decât de obicei.
Cutremurul de luni, 5 octombrie, s-a produs la ora 08:36:27, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea. Potrivit datelor Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, seismul a avut magnitudinea locală 3,8 și s-a produs la o adâncime de 140 de kilometri.
Epicentrul a fost localizat la 49 de kilometri sud de Focșani, 62 de kilometri sud de Buzău, 63 de kilometri est de Sfântu Gheorghe, 73 de kilometri est de Brașov și aproximativ 90 de kilometri nord-est de Ploiești.
Mișcarea seismică de luni continuă o succesiune începută în primele ore ale zilei de sâmbătă. Pe 3 octombrie, la ora 02:41, în județul Vrancea a fost înregistrat un cutremur cu magnitudinea 2,9, produs la adâncimea de 136,9 kilometri. La mai puțin de două ore, la 04:22, un al doilea seism, de această dată cu magnitudinea 3,5, s-a produs în județul Buzău, la 140,9 kilometri adâncime.
Activitatea a continuat duminică dimineață. Primul cutremur al zilei s-a produs la ora 05:45 în județul Vrancea și a avut magnitudinea 2,5, la o adâncime de 108,1 kilometri. Doar 20 de minute mai târziu, la 06:05, un alt seism, cu magnitudinea 3,1, a fost înregistrat în județul Buzău, la 114,6 kilometri adâncime.
Seria de duminică nu s-a oprit aici. La ora 11:09, în aceeași zonă seismică, s-a produs un al treilea cutremur, cu magnitudinea 3,4. Acesta a avut focarul la 124,7 kilometri adâncime, la aproximativ 52 de kilometri sud de Buzău și 63 de kilometri sud de Focșani.
În numai trei zile au fost astfel înregistrate șase cutremure în zona Vrancea: două sâmbătă, trei duminică și unul luni dimineață. Magnitudinile au variat între 2,5 și 3,8, iar cutremurul produs luni este cel mai puternic din această succesiune.
Un element comun al evenimentelor îl reprezintă adâncimea. Toate s-au produs între aproximativ 108 și 141 de kilometri, interval caracteristic seismicității vrâncene de adâncime intermediară. INCDFP arată că activitatea seismică din România este dominată de cutremurele din Vrancea produse între 60 și 200 de kilometri, cu o activitate importantă în special în intervalele 80-100 și 120-160 de kilometri.
Adâncimea este importantă și pentru modul în care un cutremur este resimțit. Efectele la suprafață nu depind numai de magnitudine, ci și de distanța față de epicentru, adâncimea focarului și condițiile geologice locale. Un seism vrâncean produs la mare adâncime poate transmite energia pe o suprafață extinsă, chiar dacă magnitudinea sa este relativ redusă.
Seria din acest weekend rămâne însă, din punct de vedere al magnitudinilor, în categoria cutremurelor slabe. Cel mai puternic cutremur produs în România în 2026 rămâne cel din 26 februarie, cu magnitudinea 4,5, în zona seismică Vrancea. În cursul verii și la începutul toamnei au mai fost înregistrate în aceeași regiune seisme de 4,4, 4,3 și 4,1.
Succesiunea rapidă a mai multor mișcări seismice poate atrage atenția prin frecvență, însă magnitudinile reduse și adâncimile la care s-au produs se înscriu în caracteristicile cunoscute ale zonei Vrancea. Regiunea este principala sursă seismică a României și este monitorizată permanent de Rețeaua Seismică Națională.
Cutremurul de 3,8 produs luni dimineață încheie, cel puțin pentru moment, trei zile cu o activitate seismică aproape zilnică și reprezintă cel mai puternic dintre cele șase evenimente înregistrate în acest interval.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
