Scandal cultural în Italia: Dirijorul prorus Valery Gergiev revine pe scena europeană, stârnind un val de critici

Valery Gergiev, dirijorul rus apropiat de Kremlin, exclus de pe scenele europene după invazia rusă în Ucraina, se pregătește să revină în centrul atenției printr-un concert controversat în sudul Italiei. Invitația transmisă de autoritățile regionale din Campania pentru participarea sa la festivalul „Un’Estate da RE” a declanșat o reacție în lanț de critici politice și proteste publice.

Gergiev, o figură proeminentă a vieții muzicale ruse, este cunoscut nu doar pentru talentul său dirijoral, ci și pentru susținerea fățișă a regimului Putin, inclusiv a anexării ilegale a Crimeei în 2014. Cu toate acestea, el a evitat să condamne invazia Ucrainei, păstrând o tăcere care l-a costat cariera internațională: concediat de la Filarmonica din München, retras din programul Teatrului La Scala din Milano și abandonat chiar și de agentul său artistic.

Reabilitarea sa artistică de către Campania, o regiune condusă de politicianul italian Vincenzo De Luca, a fost justificată prin ideea că „arta nu trebuie să fie condiționată de politică”. Într-o intervenție publică, De Luca a criticat embargoul cultural impus artiștilor asociați cu Putin, numindu-l „un moment de nebunie colectivă” și declarându-se „mândru” să-l primească pe Gergiev.

Însă această poziție a fost rapid contracarată de voci puternice din politica europeană. Vicepreședinta Parlamentului European, Pina Picierno, originară chiar din Campania, a condamnat invitația, catalogând-o drept „absolut inacceptabilă”. Ea l-a numit pe Gergiev „portavocea culturală a lui Putin și a crimelor sale” și a avertizat că reintroducerea acestuia pe scenele europene „face parte dintr-o strategie deliberată a Kremlinului de a modela opinia publică occidentală”.

Critici dure au venit și din partea activistei ucrainene pentru drepturile omului, Oleksandra Matviichuk, laureată a Premiului Nobel pentru Pace, care a calificat decizia autorităților italiene drept „ipocrizie mascată în neutralitate”.

Fundația Anti-Corupție, fondată de regretatul opozant rus Aleksei Navalnîi, a cerut guvernului italian să interzică intrarea lui Gergiev în țară și a reamintit acuzațiile potrivit cărora acesta ar fi folosit fonduri caritabile pentru cheltuieli personale, beneficiind de protecția regimului de la Kremlin în schimbul loialității sale publice.

În contextul în care Italia găzduia recent o conferință internațională pentru reconstrucția Ucrainei și reafirmarea sprijinului european, decizia autorităților locale din Campania pare să submineze eforturile guvernului de la Roma. Deși premierul Giorgia Meloni s-a poziționat constant împotriva politicii lui Putin, Ministerul italian al Culturii, condus de un aliat al său, figurează printre susținătorii festivalului unde va evolua Gergiev.

Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a precizat că festivalul nu primește fonduri europene, ci este finanțat din bugetul Italiei. Cu toate acestea, Comisia a reafirmat apelul său către scenele culturale europene de a nu promova artiști care susțin agresiunea militară împotriva Ucrainei.

În ciuda presiunilor internaționale, organizatorii festivalului confirmă că prezența lui Gergiev este „sigură”. Într-un peisaj european marcat de solidaritate cu Ucraina, decizia Italiei ridică întrebări dureroase despre limitele separării dintre artă și politică și despre responsabilitatea morală a artiștilor în vremuri de război.