Serbia fierbe. Va rezista Vučić revoltei din stradă?

După aproape doi ani de proteste anticorupție, Serbia se pregătește pentru alegerile parlamentare anticipate din 25 octombrie. Mișcarea studențească, născută din revolta provocată de tragedia de la Novi Sad, a devenit o importantă forță electorală. Sondajele indică o competiție disputată, iar organizațiile independente avertizează asupra intimidărilor și neregulilor din campanie.

Piața l din Belgrad și străzile din jur au fost ocupate, joi seară, 22 octombrie, de o mulțime venită să susțină mișcarea studențească înaintea alegerilor parlamentare anticipate. Potrivit organizației independente Archive of Public Gatherings, aproximativ 150.000 de persoane au participat la manifestație, estimarea fiind realizată pe baza imaginilor înregistrate la ora 19:00.

Studenți și susținători veniți din întreaga Serbie au traversat capitala în coloane organizate, purtând drapele, pancarte și fluiere. Unii parcurseseră pe jos zeci sau sute de kilometri pentru a ajunge la Belgrad. Manifestația s-a desfășurat sub sloganul „Victoria ne cheamă”, într-o atmosferă de mobilizare electorală.

La finalul discursurilor, candidații mișcării au coborât printre participanți ținând în mâini exemplare ale Constituției Serbiei, apoi au dansat alături de susținători o horă tradițională sârbească.

În același timp, la câțiva kilometri distanță, Aleksandar Vučić își mobiliza susținătorii într-o sală de sport, la ultimul miting al coaliției sale electorale.

Vineri, 23 octombrie, Serbia a intrat în perioada de tăcere electorală, care se încheie duminică, la ora 20:00, odată cu închiderea urnelor.

De la tragedia de la Novi Sad la o mișcare națională

Protestele care au schimbat politica sârbă au început după tragedia din 1 noiembrie 2024, când prăbușirea copertinei de beton a gării din Novi Sad, recent renovată, a provocat moartea a 16 persoane.

Accidentul a declanșat întrebări privind calitatea lucrărilor publice, transparența contractelor și posibilele fapte de corupție. Studenții au cerut publicarea documentelor și tragerea la răspundere a celor responsabili.

Treptat, nemulțumirea s-a extins dincolo de tragedia feroviară. Protestelor li s-au alăturat profesori, agricultori, angajați și cetățeni care contestau modul în care funcționează instituțiile statului.

Au urmat luni de manifestații, blocaje universitare și marșuri prin localități în care opoziția tradițională reușise cu dificultate să mobilizeze electoratul.

Mișcarea a făcut apoi trecerea de la revendicări civice la participarea politică. În loc să se limiteze la susținerea partidelor existente, studenții au construit propria platformă electorală, „Studentska lista – Studenti pobeđuju” („Lista Studenților – Studenții înving”), cu 250 de candidați, între care profesori universitari, cadre didactice și profesioniști din diferite domenii.

Programul său pune accent pe combaterea corupției, independența justiției, libertatea presei și responsabilitatea instituțiilor publice.

Aleksandar Vučić încearcă să revină în fruntea Guvernului

Aleksandar Vučić domină politica sârbă din 2012, când Partidul Progresist Sârb (SNS) a ajuns la guvernare. A ocupat funcția de prim-ministru, iar ulterior pe cea de președinte.

La 27 septembrie 2026, Vučić a demisionat din funcția de președinte pentru a participa la alegerile parlamentare și a candida pentru poziția de prim-ministru. Atribuțiile prezidențiale au fost preluate temporar de Ana Brnabić, președinta Parlamentului.

Alegerile parlamentare, programate inițial pentru sfârșitul anului 2027, au fost devansate pe fondul presiunilor politice și al protestelor prelungite.

La mitingul electoral din 22 octombrie, Vučić a prezentat continuitatea guvernării drept o garanție a stabilității, dezvoltării economice și investițiilor publice. A promis creșterea salariilor și pensiilor, investiții în spitale, infrastructură și energie.

În același timp, a acuzat adversarii politici că urmăresc destabilizarea țării cu sprijin extern. Reprezentanții mișcării studențești resping aceste acuzații și afirmă că revendicările lor au origine internă, în nemulțumirea față de corupție și funcționarea statului.

Ce arată ultimele sondaje: două măsurători, rezultate diferite

Datele publicate înaintea alegerilor indică o competiție electorală puternic polarizată, dar cercetările sociologice nu oferă aceeași imagine asupra raportului dintre principalele două liste.

Un sondaj realizat de institutul New Serbian Political Thought (NSPM), în perioada 25 septembrie – 5 octombrie, pe un eșantion de 1.050 de persoane, a indicat următoarele procente în rândul respondenților care și-au exprimat opțiunea:

• 44,5% – Lista Studenților
• 42,7% – Lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”

Un alt sondaj, realizat de Ipsos Strategic Marketing între 20 și 22 octombrie, pe un eșantion de 3.624 de respondenți, a indicat:

• 47,4% – Lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită”
• 40% – Lista Studenților

Un detaliu relevant este că cercetarea Ipsos a fost comandată de lista electorală susținută de Vučić. Sondajul a vizat alegătorii din Serbia, fără Kosovo și diaspora. Cercetările diferă atât prin perioada de colectare a datelor, cât și prin eșantion și modul de raportare a rezultatelor.

Prin urmare, procentele nu pot fi tratate ca măsurători perfect comparabile și nici transformate automat într-o estimare certă a mandatelor.

În total, 18 liste electorale concurează pentru cele 250 de locuri din Parlamentul Serbiei. Pragul electoral general este de 3%, cu reguli speciale pentru listele minorităților naționale.

Distribuirea mandatelor și eventualele negocieri parlamentare vor determina ce formațiune sau coaliție va putea susține un nou guvern.

Alegeri marcate de acuzații de intimidare și presiuni asupra presei

Dincolo de sondaje, corectitudinea competiției electorale constituie una dintre principalele preocupări ale observatorilor independenți.

Organizația sârbă CRTA a documentat, până în ultima săptămână a campaniei, 116 incidente care au inclus violențe fizice sau amenințări verbale. Observatorii săi au semnalat și presiuni asupra activiștilor, supraveghere, intervenții ale poliției și dezechilibre importante în reflectarea campaniei de către televiziunile naționale.

Potrivit CRTA, în prima parte a campaniei, opoziția a beneficiat de aproximativ jumătate din timpul de antenă acordat formațiunilor aflate la guvernare, iar o parte importantă a prezentării sale a avut o tonalitate negativă.

Autoritățile sârbe resping acuzațiile generale de represiune și corupție. Vučić afirmă că măsurile statului urmăresc menținerea ordinii publice și prevenirea violențelor.

Alegerile sunt monitorizate și de Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), prin misiunea ODIHR. Aceasta urmărește desfășurarea campaniei, exercitarea dreptului de vot, numărarea buletinelor și centralizarea rezultatelor. Primele concluzii ale observatorilor internaționali sunt programate pentru 26 octombrie.

Miza europeană: relația cu Rusia, Kosovo și viitorul Serbiei

Alegerile din Serbia au implicații și pentru Uniunea Europeană, într-un moment în care relațiile Belgradului cu Bruxellesul sunt afectate de probleme privind statul de drept și politica externă.

Serbia este candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 2012, dar continuă să mențină relații politice și economice apropiate cu Rusia și China. Belgradul nu s-a aliniat pe deplin sancțiunilor europene împotriva Moscovei.

Vučić a invocat în campanie sprijinul politic exprimat de Vladimir Putin și a prezentat relația cu Rusia drept o componentă a politicii externe sârbe.

Pe de altă parte, o eventuală schimbare de guvern nu ar echivala automat cu o orientare ferm proeuropeană. Mișcarea studențească reunește candidați cu viziuni politice diferite și a evitat să transforme relațiile cu Rusia, statutul Kosovo sau integrarea europeană în principalele teme ale campaniei.

Pentru România, rezultatul are relevanță regională directă. Serbia este un stat vecin, iar relația sa cu Uniunea Europeană, politica față de Rusia și stabilitatea instituțională a Balcanilor de Vest influențează mediul politic și de securitate din regiune.

Duminică, protestul întâlnește votul

Alegerile din 25 octombrie vor reprezenta primul test parlamentar al capacității mișcării studențești de a transforma amploarea manifestațiilor în reprezentare politică.

În fața ei se află un partid care controlează guvernarea de 14 ani, dispune de o organizație electorală extinsă și își construiește campania în jurul continuității și stabilității.

Numărul oamenilor prezenți în Piața Slavija nu poate fi transformat direct în voturi. La fel, nici sondajele contradictorii nu pot substitui rezultatul urnelor.

Dincolo de distribuția mandatelor, scrutinul va testa și încrederea cetățenilor în capacitatea instituțiilor sârbe de a administra o competiție electorală contestată.

După aproape doi ani în care studenții au cerut schimbarea din stradă, răspunsul se va muta duminică în secțiile de votare.