Stelian Tănase: „Reforma administrativă este, de fapt, o lege electorală”.
Reforma administrativ-teritorială a României riscă să devină un instrument de reorganizare electorală, în loc să modernizeze administrația publică. Este una dintre principalele teme ale ediției „Lentila de contact” de vineri, 13 noiembrie 2026, difuzată de Radio Clasic de la ora 18:00. Stelian Tănase analizează interesele politice din spatele proiectului de comasare a localităților, perspectivele PSD, situația de securitate din regiune și prestația publică a președintelui Nicușor Dan.
România discută din nou despre reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea numărului de localități și eficientizarea aparatului public. Pentru Stelian Tănase, problema nu este necesitatea reformei, pe care o consideră evidentă, ci modul în care aceasta este pregătită și interesele care ar putea influența rezultatul. Istoricul amintește încercările eșuate de reorganizare administrativă din ultimele decenii și critică tendința clasei politice de a anunța reforme spectaculoase fără studii, criterii clare și o strategie de dezvoltare pe termen lung.
În opinia sa, orice redesenare a hărții administrative ar trebui să pornească de la realitățile demografice, economice și sociale ale fiecărei regiuni, de la infrastructura de transport și de la capacitatea administrațiilor locale de a furniza servicii publice.
Reforma administrativă sau redesenarea hărții electorale?
Cea mai puternică afirmație a ediției privește intențiile pe care Stelian Tănase le atribuie PSD. „Această lege este o lege electorală”, susține istoricul, considerând că reorganizarea administrativă ar putea fi folosită pentru modificarea configurației politice a viitoarelor circumscripții. În interpretarea sa, social-democrații ar avea interesul să păstreze structurile administrative din zonele în care beneficiază de sprijin electoral și să favorizeze reorganizarea teritoriilor în care sunt slab reprezentați.
Tănase avertizează că o asemenea abordare ar transforma o reformă necesară într-un instrument de conservare a influenței politice. Sunt suspiciuni și interpretări formulate de autor, nu concluzii privind existența unui plan electoral demonstrat. Istoricul discută și despre posibilitatea reducerii numărului de comune și orașe care nu mai îndeplinesc criteriile demografice și economice necesare funcționării eficiente.
În opinia sa, România are nevoie de o reformă administrativă autentică, dar aceasta trebuie să urmărească dezvoltarea localităților și îmbunătățirea serviciilor publice, nu interesele electorale ale unui partid.
PSD, AUR și confruntarea pentru electorat
Analiza merge mai departe, către viitorul PSD și schimbările din comportamentul electoral al românilor. Stelian Tănase consideră că social-democrații se confruntă cu dificultăți serioase de reprezentare și cu pierderea unei părți a electoratului tradițional în favoarea AUR.
În acest context, istoricul interpretează reforma administrativă și prin prisma alegerilor parlamentare din 2028, apreciind că partidele sunt preocupate de reorganizarea propriilor baze electorale. El discută despre competiția dintre PSD și AUR, despre ascensiunea discursului populist și despre dificultatea partidelor tradiționale de a prezenta proiecte de guvernare credibile.
Pentru Tănase, un program politic ar trebui să însemne mai mult decât promisiuni electorale: obiective concrete, termene, resurse financiare și responsabilități precis stabilite.
România, Ucraina și amenințarea rusească
O parte a ediției este dedicată războiului din Ucraina și consecințelor sale asupra securității României. Stelian Tănase susține necesitatea unei păci care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei și avertizează asupra riscurilor pe care continuarea politicii expansioniste a Kremlinului le reprezintă pentru întreaga regiune a Mării Negre. Istoricul discută despre interesele strategice ale Rusiei la gurile Dunării, despre poziția României în NATO și Uniunea Europeană și despre relația dintre Donald Trump și Vladimir Putin.
În opinia sa, viitorul Ucrainei este strâns legat de securitatea României, iar o eventuală extindere a structurilor euroatlantice ar putea schimba fundamental poziția strategică a țării noastre.
Nicușor Dan, conferințele de presă și relația cu societatea
Ultima parte a emisiunii este consacrată aparițiilor publice ale președintelui Nicușor Dan, care au provocat reacții și controverse în cursul săptămânii. Stelian Tănase critică modul de comunicare al șefului statului, pe care îl consideră prea abstract și insuficient de direct. În opinia sa, președintele evită uneori răspunsurile concrete și nu reușește să explice limpede publicului deciziile și prioritățile mandatului său.
Istoricul discută și despre relația președintelui cu propriii consilieri, exprimându-și îngrijorarea că informațiile care ajung la Cotroceni nu reflectă întotdeauna problemele reale ale societății românești. O atenție specială este acordată relației dintre putere și presă.
„Democrația fără gazetari nu există”, afirmă Stelian Tănase, subliniind rolul jurnalismului în supravegherea instituțiilor și în menținerea legăturii dintre cetățeni și cei care exercită puterea. El critică atitudinile ostile față de jurnaliști și consideră că un șef de stat trebuie să trateze presa cu respect, inclusiv atunci când întrebările sunt incomode.
Dincolo de prestația publică, Tănase discută și despre relația lui Nicușor Dan cu propriul electorat, despre percepția publică asupra mandatului prezidențial și despre capacitatea președintelui de a răspunde așteptărilor celor care l-au susținut.
Este reforma administrativă o necesitate economică sau o nouă miză electorală? Ce perspective au PSD și AUR? Cât de vulnerabilă este România în actualul context internațional? Și de ce relația dintre președinte și societate a devenit una dintre temele centrale ale dezbaterii publice?
Acestea sunt întrebările ediției „Lentila de contact”, cu Stelian Tănase, vineri, 13 noiembrie 2026, de la ora 18:00, la Radio Clasic.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.