Trump presează Ucraina: „zero recunoştinţă” pentru eforturile Statelor Unite
Schimb de replici dure, presiuni diplomatice şi negocieri contracronometru. În timp ce Washingtonul cere Kievului să accepte un plan de pace contestat, liderii europeni avertizează că Ucraina nu trebuie vulnerabilizată.
Preşedintele american Donald Trump a ridicat tonul în disputa diplomatică din jurul războiului, acuzând conducerea Ucrainei de „zero recunoştinţă” pentru eforturile Statelor Unite. Într-o postare pe platforma Truth Social, liderul de la Casa Albă a susţinut că a „moştenit un război care nu ar fi trebuit să existe niciodată”, criticând simultan Ucraina şi continuarea achiziţiilor europene de petrol rusesc.
Acuzaţiile vin în timp ce, la Geneva, delegaţiile americană, ucraineană şi reprezentanţi ai statelor europene poartă discuţii intense privind controversatul plan de pace american alcătuit din douăzeci şi opt de puncte. Documentul, interpretat de mulţi drept favorabil Moscovei, prevede concesii teritoriale şi limitări impuse armatei ucrainene, aspecte care au generat consternare la Kiev şi îngrijorare printre aliaţii europeni.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat însă că există semnale promiţătoare: unele elemente din propunerea americană ar putea integra viziunea Ucrainei şi interesele sale vitale. „Munca continuă pentru a ne asigura că toate elementele sunt eficiente în atingerea obiectivului principal – oprirea vărsării de sânge”, a subliniat el.
Cancelarul german Friedrich Merz, prezent la summitul G20 de la Johannesburg, temperează optimismul. Acesta se declară „sceptic” că un acord poate fi finalizat până joi, termenul-limită impus de preşedintele Trump, dar nu exclude complet posibilitatea. „Suntem foarte departe de un rezultat final”, avertizează el, adăugând că prioritatea trebuie să fie un text acceptabil pentru Ucraina, care să constituie baza negocierilor cu Rusia.
Din culisele întâlnirilor de la Geneva, oficiali americani vorbesc despre „momentum” şi progrese, chiar dacă unele puncte rămân dificile. Secretarul de stat Marco Rubio şi emisarul diplomatic Steve Witkoff conduc discuţiile cu echipele de negociere, în timp ce delegaţii europeni insistă ca vocea Ucrainei să nu fie diminuată într-un eventual acord.
În această atmosferă tensionată, reacţiile de pe front sunt pline de nelinişte. Vitalii Traikalo, comandant al armatei ucrainene, avertizează că Rusia „nu poate fi de încredere” şi se întreabă cu amărăciune care ar mai fi sensul sacrificiului soldaţilor dacă teritoriile apărate ar urma să fie cedate. „De ce mai luptăm, atunci?”, spune el.
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, reaminteşte liniile roşii ale Bruxellesului: frontierele Ucrainei nu pot fi modificate prin forţă, armata ucraineană nu trebuie lăsată vulnerabilă, iar rolul UE în asigurarea păcii – inclusiv perspectiva integrării Ucrainei – trebuie reflectat explicit.
În ciuda presiunilor, preşedintele Trump a sugerat că termenul-limită de joi ar putea fi prelungit dacă discuţiile evoluează în direcţia dorită. Totuşi, ameninţarea cu suspendarea sprijinului american în materie de informaţii şi armament planează asupra delegaţiei ucrainene.
Negocierile continuă la Geneva, departe de ochii presei. De rezultatul lor depinde, în mare măsură, configuraţia viitorului acord şi direcţia unui război care durează de aproape doi ani şi jumătate. În cuvintele lui Zelenski: „Toţi avem nevoie de un rezultat pozitiv.”
