Unirea cu România, o opțiune pentru Moldova în cazul blocării aderării la UE

Unirea Republicii Moldova cu România este analizată de The Economist ca o opțiune alternativă pentru Chișinău, în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană se blochează. Această idee prinde contur în contextul schimbărilor recente din discursul politic moldovenesc, unde liderii de la Chișinău discută despre un astfel de scenariu.

Într-un articol publicat pe 13 august, The Economist subliniază că, deși obiectivul oficial al Republicii Moldova rămâne aderarea la UE ca stat independent până în 2030, unirea cu România este tot mai des menționată ca o posibilă alternativă. Președinta Maia Sandu a declarat în ianuarie că ar vota pentru unirea cu România, recunoscând totodată că majoritatea populației nu susține această idee în prezent.

Vicepremierul Eugen Osmochescu a extins această discuție, numind unirea cu România un posibil „Plan B” în cazul în care procesul de aderare la UE este blocat după 2028. El a reafirmat că semnarea tratatului de aderare rămâne prioritară, dar a sugerat că tergiversarea acestui proces ar putea determina Chișinăul să considere serios unirea.

The Economist introduce conceptul de „opțiune est-germană”, comparând situația Republicii Moldova cu reunificarea Germaniei din 1990. În acest context, Moldova nu ar urma un proces obișnuit de aderare, ci ar deveni parte a României, stat membru al Uniunii Europene și NATO. Această abordare ar permite Chișinăului să acceseze structurile europene prin unirea cu un vecin.

Publicația britanică evidențiază și legăturile istorice, culturale și lingvistice între cele două state, majoritatea cetățenilor din Republica Moldova vorbind limba română. De asemenea, se menționează că teritoriul actual al Republicii Moldova a fost parte a României între 1918 și 1940. The Economist notează că președintele României, Nicușor Dan, și alți politicieni români susțin ideea unirii, ceea ce adaugă o dimensiune suplimentară discuției.