Veștea, acuzat că a blocat accesul NATO la Cincu

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO, îl acuză pe premierul desemnat Adrian Veștea că ar fi blocat, prin lipsă de implicare și management defectuos, proiecte esențiale pentru accesul și mobilitatea trupelor aliate în zona poligonului de la Cincu. Fostul comandant susține că situația a devenit atât de gravă încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au intervenit pe lângă Guvernul României.

Premierul desemnat Adrian Veștea se confruntă cu acuzații grave privind modul în care ar fi gestionat proiectele de infrastructură necesare accesului militar către poligonul de la Cincu, una dintre cele mai importante facilități NATO din România.

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant al Comandamentului Diviziei Multinaționale Sud-Est a NATO în perioada 2022-2025, afirmă că demersurile pentru îmbunătățirea mobilității militare în județul Brașov s-au lovit de dezinteresul și de managementul defectuos al Consiliului Județean Brașov și al Ministerului Dezvoltării, instituții conduse în intervale diferite de Adrian Veștea.

Fostul comandant NATO spune că desemnarea lui Veștea pentru funcția de prim-ministru l-a surprins, având în vedere dificultățile pe care structurile militare române și aliate le-ar fi întâmpinat în relația cu autoritățile responsabile de infrastructura din zona Cincu.

Potrivit lui Dorin Toma, una dintre cele mai mari probleme a fost proiectul de demolare și reconstruire a podului peste râul Olt, în zona localității Voila. Lucrarea, aflată în responsabilitatea Consiliului Județean Brașov și finanțată prin Programul Național de Dezvoltare Locală, ar fi trenat mai bine de patru ani.

Întârzierea proiectului ar fi obligat convoaiele militare să folosească rute ocolitoare, improprii transportului de tehnică grea. Generalul susține că situația a generat costuri logistice și financiare importante pentru partenerii NATO, dar și întârzieri majore în deplasarea trupelor și echipamentelor.

Convoaiele militare grele ar fi fost nevoite să circule prin județul Sibiu sau pe drumuri secundare din Țara Făgărașului, adăugând zeci de kilometri și ore de întârziere fiecărui transport. În același timp, deplasarea blindatelor pe drumuri județene înguste, care nu fuseseră proiectate pentru asemenea tonaje, ar fi deteriorat infrastructura locală și ar fi crescut riscul unor incidente.

Ani la rând, militarii români și cei ai NATO ar fi folosit un traseu improvizat, format dintr-un drum comunal parțial asfaltat care traversa râul Olt pe barajul unei hidrocentrale. Restricțiile de tonaj impuse pentru protejarea structurii au făcut însă imposibilă trecerea unor echipamente grele, precum tancurile Leclerc ale armatei franceze.

În aceste condiții, tehnica militară a fost obligată să ocolească prin alte județe, uneori pe distanțe de zeci sau chiar sute de kilometri. Dorin Toma afirmă că locuitorii din zonă au protestat în repetate rânduri, considerând că au fost abandonați de autorități în fața unui tranzit militar intens, pe care infrastructura locală nu îl putea suporta.

Fostul comandant NATO amintește și starea precară a unui pod de pe traseul comunal, care ar fi fost blocat la un moment dat de localnici. Situația ar fi pus în dificultate atât comunitățile din zonă, cât și forțele aliate care trebuiau să ajungă la baza militară de la Cincu.

O altă problemă semnalată este starea drumului județean DJ 104, care ar fi trebuit consolidat și modernizat pentru a permite circulația convoaielor grele. Drumul este afectat istoric de eroziunea solului și de instabilitatea versanților, însă, potrivit lui Dorin Toma, proiectele nu ar fi depășit faza documentațiilor tehnice.

Generalul în rezervă atrage atenția și asupra faptului că noua autostradă Sibiu-Făgăraș nu ar avea prevăzut un nod rutier în zonă, care să permită afluirea și defluirea rapidă a trupelor NATO. El subliniază că dezvoltarea autostrăzilor nu este suficientă dacă acestea nu sunt conectate eficient la infrastructura secundară care deservește bazele și poligoanele militare.

Pentru pregătirea exercițiilor NATO „Dacian Spring 25” și „Dacian Fall 25”, organizate și conduse de Comandamentul Diviziei Multinaționale Sud-Est, Dorin Toma spune că au fost făcute numeroase demersuri instituționale și personale pe lângă autoritățile centrale și locale.

Solicitările vizau amenajarea unor porțiuni scurte de drumuri comunale și a unor podețe din județele Brașov și Sibiu, astfel încât trupele să poată ajunge în facilitățile de instruire. Potrivit generalului, Ministerul Apărării a transmis timp de zece luni adrese repetate către Ministerul Dezvoltării pentru urgentarea procedurilor, dar proiectele ar fi rămas blocate în faza avizării.

Dorin Toma susține că situația a devenit atât de critică încât ambasadorii Franței, Belgiei și Luxemburgului au fost nevoiți să intervină oficial pe lângă Guvernul României și să solicite repararea de urgență a infrastructurii cu importanță tactică.

Franța este națiunea-cadru a Grupului de Luptă NATO dislocat în România, iar accesul rapid și sigur către poligonul de la Cincu este esențial pentru deplasarea trupelor, armamentului și echipamentelor militare.

Generalul amintește și un proiect de alimentare cu apă și canalizare, la care urma să fie conectată inclusiv baza militară. Primarul localității i-ar fi cerut sprijinul pentru urgentarea aprobărilor necesare, însă proiectul ar fi rămas blocat în proceduri birocratice.

În lipsa investițiilor asumate de autoritățile române, Grupul de Luptă NATO ar fi fost obligat să apeleze la soluții logistice proprii și la bugete aliate pentru a-și asigura un nivel minim de operabilitate în interiorul poligonului. Dorin Toma afirmă că, deși sunt anunțate investiții importante pentru militarii NATO și americani, o parte dintre facilități sunt dezvoltate în continuare cu resursele partenerilor externi.

Fostul comandant NATO consideră că problema mobilității militare este tratată superficial de autoritățile române. El avertizează că nu este suficientă construirea unor autostrăzi dacă drumurile secundare, podurile și legăturile către bazele militare rămân neadaptate transportului de tehnică grea.

În cea mai dură parte a mesajului său, Dorin Toma afirmă că lipsa de interes a unor responsabili care au avut la dispoziție atât autoritatea administrativă, cât și fondurile necesare ajunge să afecteze implementarea planurilor NATO și a celor naționale de apărare.

Acuzațiile apar într-un moment sensibil pentru Adrian Veștea, desemnat să formeze un nou Guvern și să obțină sprijinul unei majorități parlamentare. Ele ridică întrebări privind bilanțul său administrativ și modul în care a gestionat proiecte cu implicații directe asupra securității naționale și a angajamentelor României în cadrul NATO.