Călin Georgescu rămâne în arest
Călin Georgescu va rămâne în arest preventiv pentru încă 30 de zile, potrivit informațiilor privind hotărârea pronunțată miercuri, 28 octombrie, de Curtea de Apel București. Magistrații au admis contestația procurorilor DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București, care dispusese, luni, înlocuirea arestării preventive cu măsura controlului judiciar pentru 60 de zile. Hotărârea Curții de Apel este definitivă.
Decizia vine în dosarul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-o anchetă privind un prejudiciu estimat la 1,1 milioane de euro. Călin Georgescu se află în Arestul Central al Capitalei din 29 septembrie, când Curtea de Apel București a dispus arestarea sa preventivă, la solicitarea DIICOT.
Tribunalul București decisese eliberarea sub control judiciar
Luni, 26 octombrie, judecătorul Eduard Claudiu Corobană, de la Tribunalul București, a respins ca neîntemeiată solicitarea procurorilor DIICOT de prelungire cu 30 de zile a arestării preventive. Instanța a dispus înlocuirea măsurii cu controlul judiciar pentru o perioadă de 60 de zile, atât în cazul lui Călin Georgescu, cât și al omului de afaceri Ionel Rusen, inculpat în același dosar. Potrivit informațiilor comunicate de instanță, judecătorul a apreciat că procurorii nu au prezentat elemente probatorii noi care să justifice menținerea măsurii privative de libertate. Hotărârea Tribunalului nu era însă definitivă, iar punerea în libertate urma să se producă numai după rămânerea definitivă a soluției. DIICOT a formulat contestație, solicitând menținerea arestării preventive. Curtea de Apel București a analizat contestația miercuri, într-o ședință programată la ora 17:00, cu doar câteva ore înainte de expirarea mandatului de arestare. Prin admiterea contestației procurorilor, instanța superioară a schimbat soluția Tribunalului, hotărând continuarea arestării preventive pentru încă 30 de zile.
O nouă decizie diferită între cele două instanțe
Nu este prima dată când Tribunalul București și Curtea de Apel ajung la concluzii diferite în privința măsurilor preventive aplicate lui Călin Georgescu. Pe 13 octombrie, Tribunalul București admisese o solicitare a fostului candidat privind înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu. Procurorii au contestat hotărârea, iar pe 23 octombrie Curtea de Apel a decis definitiv menținerea sa în arest. În acel caz, soluția a fost pronunțată de un complet de divergență, după ce cei doi judecători inițiali nu au ajuns la un acord asupra măsurii preventive. Actuala hotărâre reprezintă astfel o nouă situație în care instanța superioară schimbă decizia Tribunalului privind condițiile în care fostul candidat la Președinție este cercetat penal.
Dosarul de 1,1 milioane de euro. Ce susțin procurorii DIICOT
Ancheta a pornit de la plângerea unui om de afaceri din Buzău, Răzvan Leu, care susține că ar fi fost prejudiciat cu 1,1 milioane de euro în urma unei operațiuni financiare care nu s-a concretizat.
Potrivit anchetatorilor, în septembrie 2021, Călin Georgescu, omul de afaceri Ionel Rusen și cetățeanul italian Massimiliano Arena ar fi fost implicați într-un mecanism prin care unui investitor român i s-a promis obținerea unei finanțări externe de șase milioane de euro. Banii ar fi urmat să fie utilizați într-o afacere cu metale prețioase. Pentru accesarea creditului, investitorului i s-ar fi solicitat depunerea unei garanții de un milion de euro. Anchetatorii susțin că Georgescu l-ar fi îndrumat pe Răzvan Leu către Ionel Rusen, prezentat drept un om de încredere, care ar fi facilitat ulterior legătura cu un cetățean italian prezentat ca reprezentant al unei instituții bancare.
Potrivit informațiilor din dosar, din suma inițială de un milion de euro, 100.000 de euro ar fi fost destinați finanțării unei viitoare campanii prezidențiale a lui Călin Georgescu. Procurorii susțin că ar fi existat inclusiv un plan de cheltuieli pentru această sumă. Ulterior, investitorului i s-ar fi cerut încă 100.000 de euro, sub promisiunea majorării finanțării de la șase la 15 milioane de euro. Creditul promis nu a mai fost acordat, iar omul de afaceri a solicitat restituirea celor 1,1 milioane de euro, fără să își recupereze, potrivit plângerii, suma transferată. DIICOT susține că persoanele implicate ar fi acționat coordonat, în România și în Marea Britanie, pentru obținerea unor beneficii financiare necuvenite.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
