Curtea Constituțională, asaltată de contestații privind candidaturile la alegerile prezidențiale din 2025

Curtea Constituțională a României (CCR) are pe rol nu mai puțin de 13 contestații care vizează deciziile Biroului Electoral Central (BEC) referitoare la înregistrarea sau respingerea unor candidaturi la alegerile prezidențiale din 2025. Printre cei vizați se numără Călin Georgescu, Nicușor Dan, Victor Ponta, George Simion, Paul Ispas, Cristian Terheș și Lavinia Șandru.

Călin Georgescu: Cinci contestații privind respingerea candidaturii

Un număr de cinci contestații au fost înregistrate împotriva Deciziei BEC nr.18D/9.03.2025, prin care candidatura independentă a lui Călin Georgescu a fost respinsă. Acestea au fost formulate de persoane fizice sub inițialele V.G., O.A.M., P.M.E., D.P.O. și L.A.G. și sunt analizate în Dosarele nr.1001F/2025 – nr.1021F/2025 ale CCR.

Deocamdată, motivele exacte invocate în contestații nu au fost dezvăluite public, dar dosarele urmează să fie soluționate în baza documentelor depuse.

Nicușor Dan: Contestat pentru anunțul candidaturii și presupuse legături cu Securitatea

Și candidatura actualului primar general al Capitalei, Nicușor Dan, a fost contestată. Un anume D.F.A. a depus o sesizare împotriva Deciziei BEC nr.17D/9.03.2025, prin care candidatura sa independentă a fost acceptată. Contestația, analizată în Dosarul nr.1003F/2025, invocă încălcări ale legii și ale Constituției, mai ales prin faptul că Nicușor Dan și-a anunțat candidatura în sediul Primăriei București, ceea ce ar putea reprezenta o utilizare ilegală a unei instituții publice în scop electoral. De asemenea, se invocă existența unor suspiciuni rezonabile că acesta ar fi fost colaborator al Securității.

Victor Ponta: Două contestații, inclusiv privind semnul electoral

Candidatura fostului premier Victor Ponta a fost, de asemenea, contestată. M.R. a depus o sesizare împotriva Deciziei BEC nr.24D/14.03.2025, prin care înregistrarea candidaturii sale a fost aprobată (Dosarul nr.1026F/2025). În plus, o altă contestație a fost formulată de S.C.A., care contestă semnul electoral folosit de Ponta (Dosarul nr.1029F/2025).

George Simion: Două contestații împotriva candidaturii

Și liderul AUR, George Simion, este vizat de două contestații privind Decizia BEC nr.31D/15.03.2025, prin care candidatura sa a fost acceptată. Plângerile au fost depuse de I.B. (Dosarul nr.1027F/2025) și P.A.L. (Dosarul nr.1032F/2025), însă motivele exacte nu au fost încă dezvăluite.

Paul Ispas: Discriminare și neconstituționalitatea pragului de semnături

Un alt candidat respins, Paul Ispas, a contestat Decizia BEC nr.28D/15.03.2025 prin care i-a fost refuzată candidatura. A.O.A., autorul contestației (Dosarul nr.1028F/2025), argumentează că pragul de 200.000 de semnături este neconstituțional și că BEC nu a verificat autenticitatea semnăturilor celorlalți candidați. Totodată, acesta invocă un tratament discriminatoriu față de un candidat „onest și transparent”.

Cristian Terheș: Contestație privind dubla cetățenie

Candidatura europarlamentarului Cristian Terheș a fost, de asemenea, contestată de A.O.A., printr-o plângere împotriva Deciziei BEC nr.26D/15.03.2025. Contestația (Dosarul nr.1030F/2025) invocă o presupusă incompatibilitate între funcția prezidențială și cetățenia americană a acestuia.

Lavinia Șandru: Legături controversate și presupuse foloase necuvenite

Ultima contestație înregistrată la CCR vizează candidatura Laviniei Șandru, acceptată prin Decizia BEC nr.30D/15.03.2025. A.O.A. a contestat această decizie (Dosarul nr.1031F/2025), invocând asocierea Laviniei Șandru cu Horațiu Potra și beneficierea de foloase necuvenite în urma presupuselor acte de corupție ale fostului său soț.

Decizii așteptate duminică la ora 16:30

Toate aceste contestații urmează să fie analizate de Curtea Constituțională, care va lua o decizie pe baza sesizărilor și documentelor depuse. Duminică, la ora 16:30, CCR este așteptată să se pronunțe asupra acestor dosare, ceea ce ar putea influența semnificativ lista finală a candidaților la alegerile prezidențiale din 2025.

Pe măsură ce România se apropie de scrutinul prezidențial, aceste contestații subliniază atât tensiunile politice din jurul procesului electoral, cât și disputele juridice privind eligibilitatea candidaților. Indiferent de verdictul CCR, campania electorală se anunță una intensă și plină de controverse.