Cum mint aliații PSD ca să acuze Guvernul Bolojan?

Declarațiile potrivit cărora Eurostat ar fi demascat un deficit bugetar ascuns de Guvernul Bolojan omit o diferență esențială între două metode de calcul. Datele oficiale confirmă reducerea substanțială a deficitului cash, dar arată și că ajustarea în metodologia europeană ESA este mai modestă. Comparația cu ultimul an al Guvernului Ciolacu și cu execuția de la încheierea mandatului său oferă o imagine mai completă asupra situației finanțelor publice.

O nouă dispută privind deficitul bugetar a apărut după publicarea datelor Eurostat din 21 octombrie 2026. Senatorul AUR Petrișor Peiu susține că deficitul real al României ar fi aproape dublu față de cel comunicat de Ministerul Finanțelor și că fostul premier Ilie Bolojan ar fi recurs la aceeași practică de cosmetizare a situației bugetare pe care o reproșa lui Marcel Ciolacu.

Afirmația se bazează pe compararea deficitului calculat în sistem cash cu deficitul calculat potrivit metodologiei europene ESA 2010. Numai că cei doi indicatori măsoară lucruri diferite, iar comparația directă a procentelor, fără precizarea perioadei și a bazei de raportare, poate produce concluzii înșelătoare.

Mai există un detaliu important: Ministerul Finanțelor a publicat deja, în octombrie, date pentru primele nouă luni din 2026, în timp ce cele mai recente date trimestriale Eurostat se opresc la sfârșitul lunii iunie.

De la deficitul Guvernului Ciolacu la execuția din 2026

Pentru a înțelege evoluția, punctul de plecare trebuie să fie anul 2024, ultimul an bugetar integral al Guvernului condus de Marcel Ciolacu.

Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, România a încheiat 2024 cu un deficit cash de aproximativ 152,72 miliarde de lei, echivalentul a circa 8,7% din PIB. Cifrele Eurostat, actualizate la 21 octombrie 2026, arată că deficitul aceluiași an, calculat în metodologia ESA, a fost de 161,73 miliarde de lei, adică 9,2% din PIB.

Așadar, și în timpul Guvernului Ciolacu existau două valori diferite ale deficitului, fără ca aceasta să însemne că una dintre instituții furniza o cifră falsă.

La 5 mai 2025, Marcel Ciolacu și-a prezentat demisia din funcția de prim-ministru. Ultima execuție bugetară lunară încheiată înaintea demisiei, cea de la 30 aprilie 2025, indica un deficit cash de 55,97 miliarde de lei, respectiv 2,95% din PIB, conform comunicării inițiale a Ministerului Finanțelor.

Un an mai târziu, la 30 aprilie 2026, deficitul pentru exact aceeași perioadă coborâse la 23,95 miliarde de lei, respectiv 1,17% din PIB.

Este o reducere nominală de 32,02 miliarde de lei, adică aproximativ 57%. Comparația este relevantă tocmai pentru că folosește aceeași perioadă calendaristică și aceeași metodologie cash.

Chiar și diferența minoră dintre procentul de 2,95% comunicat pentru aprilie 2025 și cel de 2,92% utilizat ulterior de Ministerul Finanțelor pentru aceeași perioadă ilustrează un alt aspect al statisticii bugetare: estimările PIB se actualizează, ceea ce poate modifica procentul fără să schimbe valoarea nominală a deficitului.

În 2025, pe ansamblul întregului an, România a înregistrat un deficit cash de 146,03 miliarde de lei, respectiv 7,65% din PIB. Eurostat indică pentru același an un deficit ESA de 7,8% din PIB. Anul 2025 a fost însă administrat succesiv de mai multe guverne, astfel că rezultatul său nu poate fi atribuit integral unui singur premier.

Ce a comunicat Guvernul în octombrie 2026

Datele cele mai recente ale Ministerului Finanțelor schimbă perspectiva asupra disputei.

La 16 octombrie 2026, în ședința Guvernului interimar, Ministerul Finanțelor a prezentat execuția bugetului general consolidat pentru primele nouă luni ale anului.

Deficitul înregistrat a fost de 78,52 miliarde de lei, respectiv 3,82% din PIB, față de 102,47 miliarde de lei, echivalentul a 5,35% din PIB, în perioada ianuarie–septembrie 2025.

Prin urmare, deficitul cash s-a redus cu 23,95 miliarde de lei și cu 1,53 puncte procentuale din PIB.

Datele ministerului mai arată că veniturile bugetare au crescut cu 11,8%, ajungând la 522,07 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile au crescut nominal cu 5,5%, până la 600,59 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, cheltuielile s-au redus de la 29,7% la 29,2%.

Un alt element important este evoluția investițiilor publice, care au ajuns la aproximativ 107,8 miliarde de lei, cu peste 25 de miliarde de lei mai mult decât în perioada similară a anului precedent.

Aceste cifre, comunicate oficial de Ministerul Finanțelor, indică o reducere reală a deficitului de casă, concomitent cu o creștere a investițiilor. Ele nu reprezintă, desigur, o evaluare completă a consolidării fiscale, dar nici nu pot fi eliminate din analiză prin invocarea unui alt indicator statistic.

De ce Eurostat și Ministerul Finanțelor publică cifre diferite

Explicația este în primul rând contabilă.

Ministerul Finanțelor raportează execuția bugetară în sistem cash, care urmărește încasările și plățile efective din bugetul general consolidat.

Eurostat utilizează metodologia ESA 2010, fundamentată în principal pe principiul contabilității de angajamente economice. Aceasta urmărește momentul în care veniturile și cheltuielile apar din punct de vedere economic, nu exclusiv momentul în care banii sunt încasați sau plătiți.

De exemplu, dacă statul recepționează în iunie lucrări de infrastructură în valoare de 100 de milioane de lei, dar le achită în septembrie, cheltuiala poate fi înregistrată în contabilitatea ESA încă din iunie, în timp ce execuția cash reflectă plata din septembrie.

Diferențele dintre cele două metodologii nu se limitează însă la facturile neachitate. Există ajustări privind veniturile fiscale, fondurile europene, anumite operațiuni financiare și instituțiile incluse în sectorul administrației publice.

De aceea, deficitul cash și deficitul ESA pot fi diferite fără ca vreuna dintre raportări să fie falsă.

Mai mult, ambele metodologii sunt folosite oficial de statul român. Programul de guvernare al Cabinetului Luca Niculescu, învestit la 20 octombrie 2026, stabilește explicit obiectivul unui deficit anual de aproximativ 6% în metodologia ESA, în timp ce Ministerul Finanțelor urmărește o țintă de 6,2% în execuția cash.

Așadar, nu este vorba despre o metodologie necunoscută sau ținută în afara documentelor oficiale.

Ce arată, de fapt, datele Eurostat din 21 octombrie

Eurostat a publicat pentru România un deficit guvernamental de 7,4% din PIB-ul trimestrial în primul trimestru din 2026 și de 7,8% în trimestrul al doilea, pe seria neajustată sezonier.

Aceste valori nu sunt deficite cumulate în raport cu PIB-ul anual. Ele se referă la fiecare trimestru separat.

Utilizând PIB-ul nominal trimestrial publicat de Institutul Național de Statistică și procentele Eurostat, rezultă un deficit ESA estimat de aproximativ 69,1 miliarde de lei pentru primul semestru din 2026, față de 41,03 miliarde de lei în execuția cash.

Diferența astfel calculată este de aproximativ 28 de miliarde de lei, nu de 35 de miliarde, cum susține senatorul Petrișor Peiu. Calculul este orientativ, deoarece procentele publicate de Eurostat sunt rotunjite și datele pot fi revizuite.

Există însă și un aspect care nu trebuie ignorat: o estimare similară pentru primul semestru din 2025 indică un deficit ESA de aproximativ 69,9 miliarde de lei. Prin urmare, deși deficitul cash s-a redus puternic în prima jumătate a anului 2026, îmbunătățirea nominală a deficitului ESA a fost mult mai modestă.

Aceasta este o diferență reală, care trebuie explicată de Ministerul Finanțelor. Dar explicația nu poate fi presupusă înaintea unei reconcilieri contabile detaliate.

Afirmația potrivit căreia întreaga diferență ar reprezenta facturi ascunse sau plăți amânate în mod deliberat nu rezultă din tabelele Eurostat.

Pentru o asemenea concluzie ar trebui cunoscute separat obligațiile neachitate, ajustările de venituri, tratamentul fondurilor europene și toate celelalte elemente care fac trecerea de la execuția cash la deficitul ESA.

În lipsa acestor informații, existența diferenței contabile este demonstrată, dar explicația oferită de AUR rămâne nedovedită.

Disputa politică și riscul unei noi relaxări a cheltuielilor

Contextul politic oferă disputei o miză suplimentară.

La 5 mai 2026, Guvernul Ilie Bolojan a fost demis printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. După aproape șase luni de interimat, la 20 octombrie a fost învestit Cabinetul Luca Niculescu, alcătuit în principal din miniștri PSD și independenți.

În acest context, susținerea publică a ideii că deficitul ar fi deja aproape de 8% și că ajustarea bugetară ar fi eșuat poate influența dezbaterea despre cheltuielile ultimelor luni ale anului.

Se ridică astfel o întrebare legitimă: ar putea prezentarea unui deficit mult mai mare decât cel din execuția cash să fie folosită pentru a justifica abandonarea disciplinei bugetare și acceptarea unor cheltuieli suplimentare?

Această posibilitate trebuie analizată prin prisma deciziilor viitoare, din perioada imediat următoare.

De altfel, documentele noului Guvern indică, deocamdată, o direcție diferită. Programul de guvernare prevede menținerea țintei de aproximativ 6% deficit ESA și acoperirea necesităților suplimentare prin realocări, nu prin majorarea deficitului.

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat deja două etape de rectificare bugetară, una la sfârșitul lunii octombrie și alta la finalul lunii noiembrie, menționând totodată presiuni reale asupra cheltuielilor statului.

Printre acestea se numără obligațiile restante pentru schemele de compensare a energiei, estimate la 5–8 miliarde de lei, și titlurile executorii privind drepturile magistraților, evaluate la aproximativ 13 miliarde de lei.

Existența acestor presiuni nu dovedește acuzația privind cele 35 de miliarde de lei presupus ascunse. Ea arată însă că responsabilitatea fiscală nu se poate limita la prezentarea unui deficit cash mai mic: toate obligațiile statului trebuie identificate și finanțate transparent.

Eurostat nu face o prognoză de 8% pentru sfârșitul anului

Senatorul AUR susține că datele trimestriale ar indica un deficit de aproape 8% la încheierea anului 2026, apropiat de nivelul din 2025.

Dar raportarea trimestrială Eurostat nu constituie o prognoză anuală. Pentru a anticipa rezultatul final trebuie luate în calcul sezonalitatea cheltuielilor, veniturile viitoare, rectificările bugetare și ajustările ESA.

În prezent, ținta de deficit din programul Guvernului este de aproximativ 6% din PIB în metodologia europeană, iar Comisia Europeană estima, în prognoza din primăvara anului 2026, un deficit de 6,2%.

Niciuna dintre aceste valori nu garantează rezultatul final, mai ales în condițiile unei economii slabe și ale unor obligații bugetare importante. Dar nici datele Eurostat pentru primele două trimestre nu demonstrează că deficitul va ajunge inevitabil la 8%.

Adevărata întrebare: va continua România reducerea deficitului?

Compararea ultimului an integral al Guvernului Ciolacu cu situația din 2026 arată că România a pornit de la un deficit anual foarte ridicat, de peste 9% din PIB în metodologia europeană, și încearcă să îl reducă treptat.

Datele cash pentru primele nouă luni din 2026 confirmă o reducere semnificativă față de aceeași perioadă din 2025. Datele ESA pentru primul semestru arată însă că ajustarea nu este la fel de pronunțată în toate evidențele contabile.

Ambele constatări trebuie luate în serios.

Ministerul Finanțelor are responsabilitatea de a explica diferențele dintre cele două metodologii, iar partidele politice au responsabilitatea de a nu prezenta drept comparabile cifre calculate după reguli și pentru perioade diferite.

După experiența deficitului din 2024, întrebarea decisivă nu este cine poate invoca procentul cel mai spectaculos, ci dacă Guvernul va respecta ținta de deficit asumată și va evita angajarea unor cheltuieli fără acoperire.

Pentru contribuabili, miza este cât se împrumută statul, cât plătește pentru dobânzi și dacă ajustarea bugetară realizată până acum va fi menținută.

O nouă creștere nefinanțată a cheltuielilor ar risca să compromită reducerea deficitului și să aducă România din nou în situația în care costurile deciziilor bugetare sunt transferate către anii următori.

Surse documentare: Ministerul Finanțelor – execuția la nouă luni, 16 octombrie 2026; Eurostat – deficitul guvernamental trimestrial, 21 octombrie 2026; Eurostat – deficitul anual 2022–2025; Ministerul Finanțelor – execuția aprilie 2026; Programul de guvernare aprobat la 20 octombrie 2026; Declarațiile ministrului Finanțelor despre rectificări și obligațiile de plată.