Diana Șoșoacă trimite scrisori către Vladimir Putin și Donald Trump după respingerea candidaturii la prezidențiale

Diana Șoșoacă, lidera partidului S.O.S. România, a trimis o scrisoare președintelui rus Vladimir Putin, la doar o zi după ce Biroul Electoral Central (BEC) i-a respins, pentru a doua oară, candidatura la alegerile prezidențiale din România. Aceasta susține că a fost eliminată ilegal din cursa electorală și acuză autoritățile că au luat această decizie din cauza poziției sale favorabile față de neutralitate, pace și relații mai strânse cu Rusia. Cu o zi înainte, Șoșoacă i-a trimis o scrisoare și fostului președinte american Donald Trump.

Diana Șoșoacă acuză un complot politic împotriva sa

Senatoarea afirmă că respingerea candidaturii sale este „neconstituțională și ilegală” și consideră că motivul principal al acestei decizii îl reprezintă criticile sale la adresa Uniunii Europene și a NATO, pe care le acuză că împing România spre un conflict armat.

„Am promovat pacea și neutralitatea pentru România și am criticat politicile ofensive ale UE și NATO, care ne împing spre al treilea război mondial. Am fost eliminată pentru că am susținut o relație mai bună cu Rusia și am militat pentru ca România să nu se lase antrenată în conflictul din Ucraina”, susține Șoșoacă în scrisoarea adresată lui Putin.

Aceasta mai afirmă că România este condusă de o „clasă politică trădătoare” și că adevărata dictatură nu este în Rusia, ci în România, unde i-a fost interzis să candideze pentru funcția supremă în stat.

Scrisoarea către Vladimir Putin

În scrisoarea adresată președintelui rus, Diana Șoșoacă susține că poporul român dorește pace și că autoritățile de la București nu reflectă voința reală a cetățenilor. Aceasta îi cere lui Putin să nu ia în considerare deciziile „actualei conduceri ilegitime a României”, care, în opinia sa, sunt dictate de Bruxelles.

Șoșoacă face referire și la „teritoriile românești deținute ilegal de Ucraina prin injustul pact Ribbentrop-Molotov”, susținând că România trebuie să își protejeze comunitățile din acele zone și că aceste teritorii trebuie recuperate.

„Dacă UE vrea război, nu are decât să îi trimită în prima linie pe comisarii și pe parlamentarii europeni care votează în acest sens. Noi, poporul român, ne afirmăm dorința de pace și de încheiere a conflictului prin negocieri”, mai scrie Șoșoacă.

De ce i-a fost respinsă candidatura?

Biroul Electoral Central a respins candidatura Dianei Șoșoacă invocând o decizie anterioară a Curții Constituționale din 5 octombrie 2024, care a stabilit că înregistrarea candidaturii sale încalcă „valorile democrației, statul de drept și respectarea Constituției, corelate cu garanția politico-militară a apartenenței României la UE și NATO”.

BEC a subliniat că această decizie a Curții Constituționale este obligatorie și, prin urmare, candidatura Dianei Șoșoacă nu poate fi înregistrată în cadrul procesului electoral.

În urma acestui verdict, lidera S.O.S. România a depus o contestație la Curtea Constituțională, solicitând revizuirea deciziei, și a apelat și la Curtea de Apel București pentru a cere anularea hotărârii BEC. Aceasta argumentează că hotărârea CCR îi îngrădește dreptul de a candida nu doar la aceste alegeri, ci și la cele viitoare, ceea ce consideră „ilegal și neconstituțional”.

Reacții și posibile implicații

Scrisoarea trimisă lui Vladimir Putin, la scurt timp după cea adresată lui Donald Trump, a stârnit reacții puternice pe scena politică românească și internațională. Diana Șoșoacă rămâne un personaj controversat, iar apelurile sale la o relație mai apropiată cu Rusia vin într-un context extrem de sensibil, marcat de războiul din Ucraina și de tensiunile geopolitice dintre Occident și Moscova.

Prin aceste demersuri, Șoșoacă își consolidează imaginea de politician eurosceptic și pro-rus, dar rămâne de văzut cum vor fi percepute aceste acțiuni de către electoratul român și ce impact vor avea asupra carierei sale politice în viitor.