Divorțuri în România: Județele cu cele mai mari rate de separare și motivele acestora

Peste 1,1 milioane de cupluri s-au separat în România în ultimele trei decenii, cu județele Hunedoara, Brăila și Caraș Severin având cele mai mari rate de divorț. Statisticile arată o scădere a numărului de divorțuri în 2024, comparativ cu anii anteriori, iar motivele separărilor sunt variate, incluzând factori emoționali și comportamentali.

Conform datelor Institutului Național de Statistică, în perioada 1990-2024, România a înregistrat peste 1,1 milioane de divorțuri, ceea ce înseamnă o medie de 564 de divorțuri la 10.000 de locuitori, raportat la populația rezultată în urma recensământului din decembrie 2021. Anul 2024 a fost marcat de o scădere semnificativă a divorțurilor, cu doar 20.692 de cazuri, comparativ cu anii anteriori, când numărul divorțurilor depășea constant 22.000. Acest trend sugerează o posibilă schimbare în dinamica relațiilor de cuplu în România.

În ceea ce privește distribuția divorțurilor pe județe, Hunedoara conduce cu 1.079 de divorțuri la 10.000 de locuitori, urmată de Brăila (872) și Caraș Severin (788). Alte județe cu rate mari de divorțuri includ Galați (738), Bacău (732) și Sibiu (698). Pe de altă parte, județele cu cele mai puține divorțuri raportate la populație sunt Ilfov (232), Giurgiu (343) și Dolj (357). Aceste statistici reflectă variațiile regionale în ceea ce privește stabilitatea relațiilor de cuplu.

Motivele divorțurilor și impactul asupra indivizilor

Analizând motivele divorțurilor, se observă că cele mai frecvente separări au loc după o perioadă de căsătorie de 5 până la 9 ani. De asemenea, statisticile arată că aproximativ 24,2% din divorțuri au avut loc după 20 de ani de căsnicie. În ceea ce privește vârsta, cele mai multe divorțuri au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani, cu 19,5% din totalul divorțurilor având loc în grupa de vârstă 25-29 de ani.

Specialiștii în domeniul psihologiei și antropologiei medicale, cum ar fi Cristina Şoldan, identifică mai mulți factori care contribuie la divorțuri, inclusiv adulterul, gelozia, violența fizică și consumul excesiv de alcool. De asemenea, se remarcă o scădere a încrederii populației în instituția căsătoriei, ceea ce poate influența deciziile de separare. Impactul divorțului nu se limitează la aspectele legale, ci afectează profund emoțional indivizii, generând sentimente de tristețe, anxietate și pierdere a identității.

Aspecte psihologice și suport post-divorț

Divorțul este adesea perceput ca o traumă emoțională, iar persoanele afectate pot experimenta o serie de reacții psihologice, inclusiv tulburări de somn, pierderea poftei de mâncare și stări de anxietate. Specialiștii subliniază importanța psihoterapiei în procesul de recuperare, oferind un mediu sigur pentru a explora și a înțelege aceste trăiri. Intervențiile terapeutice nu vizează doar depășirea rapidă a situației, ci și o înțelegere profundă a emoțiilor și recâștigarea puterii interioare.

În concluzie, divorțul reprezintă un fenomen complex în societatea românească, influențat de o varietate de factori sociali și emoționali. Statistica recentă sugerează o schimbare în tendințele de separare, dar impactul acestora asupra indivizilor rămâne semnificativ, necesitând o abordare atentă și suport adecvat.