Larry Fink: Petrolul la 150$ pe baril ar declanșa o recesiune globală
Larry Fink, directorul executiv al BlackRock și co-Președinte al Word Economic Forum, a avertizat într-un interviu pentru BBC, că, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu şi al riscului legat de Iran, menţinerea preţului petrolului în jurul a 150 de dolari pe baril pentru o perioadă susţinută ar putea declanşa o recesiune globală. El a spus că, dacă Iran „rămâne o ameninţare”, preţurile ar putea rămâne ani de zile peste 100 de dolari pe baril, cu implicaţii economice profunde.
Fink conduce cea mai mare societate de administrare a activelor la nivel global, BlackRock, care gestionează active evaluate la aproximativ 14.000 de miliarde de dolari. El a afirmat că este prea devreme pentru a determina deznodământul definitiv al conflictului din Orientul Mijlociu, dar că piaţele financiare au înregistrat mişcări bruște pe măsură ce investitorii încearcă să evalueze impactul potenţial asupra costurilor energiei.
Conform lui Fink, există două scenarii distincte: dacă conflictul se rezolvă şi Iran este reintegrat în comunitatea internaţională, preţul petrolului ar putea scădea sub nivelurile anterioare războiului; dacă nu, ar putea urma „ani de peste 100 de dolari, mai aproape de 150”, cu „implicaţii profunde” şi un rezultat posibil reprezentat de „o recesiune probabilă, severă şi abruptă”. El a subliniat necesitatea ca ţările să fie pragmatice în privinţa mixului energetic, afirmând că furnizarea de energie ieftină este esenţială pentru creştere şi nivelul de trai şi că „preţurile în creştere ale energiei sunt un fel de impozit regresiv” care loveşte mai mult persoanele cu venituri mici.
Fink a explicat că, dacă petrolul ar rămâne la 150 de dolari pentru trei-patru ani, multe ţări s-ar orienta rapid către energie solară şi eventual eoliană, dar a avertizat că dependenţa de o singură sursă nu este recomandabilă. El a mai spus că costul energiei este un impediment major pentru dezvoltarea tehnologiilor precum inteligenţa artificială, menţionând că investiţiile masive în energie ieftină, inclusiv solar şi nuclear, sunt parte a competiţiei globale pentru dominanţă tehnologică.
Pe tema inteligenţei artificiale, Fink a negat existenţa unei bule, afirmând că nu vede o supraevaluare generală şi că sunt posibile „una sau două eşecuri” punctuale. El a menţionat participarea BlackRock într-un consorţiu care a achiziţionat unul dintre cele mai mari centre de date la nivel mondial într-o tranzacţie de 40 de miliarde de dolari şi a spus că investiţiile în AI sunt parte dintr-o cursă pentru supremaţie tehnologică. De asemenea, a atras atenţia asupra efectelor pe piaţa muncii, spunând că AI va genera multe locuri de muncă legate de meserii tehnice — electricieni, sudori, instalatori — şi a pledat pentru echilibrarea accentului educaţional pus pe studii universitare cu formarea tehnică şi profesională.
Referitor la sănătatea sistemului financiar, Fink a respins comparaţiile cu criza din 2007–2008, declarând că nu vede asemănări şi folosind exprimarea „zero”. El a recunoscut că unele firme, inclusiv BlackRock, au limitat retragerile din anumite fonduri de credit privat în faţa nervozităţii investitorilor, dar a afirmat că problemele respective reprezintă o mică fracţiune din piaţă şi că investiţiile instituţionale rămân robuste.
