Muzeul Lenin din Finlanda, redenumit „Nootti”, reflectă noile realități geopolitice dintre Helsinki și Moscova

Un muzeu finlandez dedicat fostului lider sovietic Vladimir Lenin s-a redeschis sub un nou nume și cu o nouă abordare, în contextul relațiilor tensionate dintre Finlanda și Rusia, după invazia Ucrainei. Fostul Muzeu Lenin din Tampere, închis în noiembrie 2023, a fost relansat sub numele Nootti, un termen care face referire la nota diplomatică, simbolizând schimbările în relațiile bilaterale dintre cele două state.

De la simbol al prieteniei postbelice la un nou muzeu al relațiilor finlandezo-ruse

Muzeul a fost inaugurat inițial în 1946, ca un simbol al prieteniei postbelice dintre Finlanda și Uniunea Sovietică. Tampere a fost ales ca locație datorită faptului că aici s-au întâlnit pentru prima dată Lenin și Stalin, în tinerețea lor comunistă. În perioada Războiului Rece, muzeul a devenit un punct de referință diplomatic, iar în 2016 a fost reconfigurat pentru a pune accent pe istoria sovietică, și nu doar pe viața lui Lenin.

După invazia Rusiei în Ucraina, relațiile dintre cele două țări s-au deteriorat rapid. Finlanda a devenit membru NATO, iar granița de 1.330 km dintre cele două state a fost închisă, Helsinki acuzând Moscova de operațiuni hibride cu solicitanți de azil, acuzație negată de Kremlin.

Aceste schimbări au dus la o nevoie urgentă de rebranduire a muzeului, după cum a explicat Kalle Kallio, directorul instituției:

„În ultimii trei ani, numele Lenin a devenit mai degrabă o povară. Lumea nu mai înțelegea clar rolul muzeului, iar acest nume a început să fie problematic. Așa că am decis să închidem muzeul și să construim unul complet nou sub numele Nootti”, a explicat Kallio.

Ce teme abordează noul muzeu Nootti?

Muzeul Nootti reflectă istoria complexă a relațiilor dintre Finlanda și Rusia, abordând momente istorice esențiale din ultimul secol și jumătate:

• Prăbușirea Imperiului Rus în 1917 și independența Finlandei,

• Războaiele civile din ambele țări,

• Teroarea stalinistă și impactul asupra finlandezilor sovietici,

• Războiul de Iarnă (1939-1940) și alianța Finlandei cu Germania nazistă,

• Războiul Rece și politica de „Finlandizare”,

• Activitatea serviciilor secrete și comerțul bilateral,

• Călătoriile și turismul dintre cele două țări în perioada postbelică,

• Drumul Finlandei spre aderarea la NATO în 2023.

Unul dintre exponatele emblematice ale muzeului este o bicicletă folosită de un refugiat pentru a traversa granița în 2023, un simbol al realităților geopolitice actuale.

Muzeu despre Rusia, dar fără colaborare cu statul rus

Deși muzeul explorează atât istoria Finlandei, cât și a Rusiei, acesta nu colaborează cu statul rus și nici cu muzeele din Rusia. Kalle Kallio subliniază că este imposibil să înțelegi istoria Finlandei fără a cunoaște istoria Rusiei, iar muzeul rămâne un punct de referință indiferent de evoluțiile politice.

„Dacă ne uităm la istoria Finlandei din ultimii 150 de ani, nu o putem înțelege fără să înțelegem și istoria Rusiei. Relațiile dintre cele două țări vor exista mereu, chiar dacă nu știm ce formă vor lua în viitor. Însă știm sigur că istoria va continua să se scrie”, a concluzionat directorul muzeului.

Prin transformarea sa, Nootti nu doar reflectă schimbările din relațiile Finlandei cu Rusia, ci și marchează o distanțare clară față de moștenirea sovietică, adaptându-se la noul context geopolitic european.