Neil Young cere 10 milioane comitetului lui Trump
Neil Young duce din nou în instanță conflictul său de peste un deceniu cu organizațiile politice ale lui Donald Trump. Legendarul muzician cere 10 milioane de dolari despăgubiri după ce „Rockin’ in the Free World” ar fi fost folosită la un miting din Ohio fără acordul său. Procesul are însă o miză mai mare decât simpla licențiere a unei melodii: Young susține că folosirea cântecului într-un eveniment Trump îi afectează imaginea și încalcă inclusiv un acord rezultat din disputa juridică anterioară dintre cele două tabere.
Acțiunea a fost depusă luni, 26 octombrie, la o instanță federală din Virginia împotriva Trump 47 Committee Inc., organizație de strângere de fonduri asociată președintelui american. Donald Trump nu este, personal, inculpat în acest proces. Neil Young susține că piesa sa a fost folosită pe 12 octombrie, la un miting organizat în Youngstown, Ohio, și afirmă că aceasta ar mai fi fost difuzată și la alte evenimente politice recente.
Potrivit plângerii, organizația ar fi știut că pentru utilizarea cântecului era necesară o licență și că Neil Young nu era dispus să ofere o asemenea permisiune pentru evenimentele lui Trump. Artistul solicită atât despăgubiri de 10 milioane de dolari, cât și o interdicție care să împiedice folosirea viitoare a piesei în scopuri politice.
În centrul conflictului se află însă și semnificația cântecului
Lansată în 1989, „Rockin’ in the Free World” este una dintre cele mai cunoscute piese ale lui Neil Young, dar refrenul său aparent triumfal a fost de la început construit pe ironie. Versurile descriu sărăcie, dependență, oameni abandonați de societate și diferența dintre retorica politică despre libertate și realitatea trăită de cei rămași în urmă.
Avocații lui Young insistă tocmai asupra acestei contradicții. În documentele depuse la tribunal, ei descriu cântecul drept o critică dură a promisiunilor politice goale și susțin că mesajul său este incompatibil cu ceea ce artistul consideră că reprezintă Donald Trump. Young afirmă și că folosirea melodiei într-un asemenea context poate crea publicului impresia că el susține politic evenimentul sau candidatul.
Conflictul nu este nou
Prima confruntare publică a avut loc chiar în 2015, când Donald Trump a folosit „Rockin’ in the Free World” la Trump Tower, în momentul în care și-a anunțat candidatura la președinția Statelor Unite. Neil Young a reacționat imediat și a transmis că Trump nu fusese autorizat să utilizeze piesa, precizând totodată că îl susținea atunci pe Bernie Sanders.
În 2018, cântecul a reapărut la un eveniment Trump, iar Young i-a cerut din nou public să înceteze folosirea muzicii sale. Disputa s-a accentuat în timpul campaniei prezidențiale din 2020, când la evenimentele lui Trump au fost difuzate atât „Rockin’ in the Free World”, cât și „Devil’s Sidewalk”.
În august 2020, Neil Young a trecut de la proteste publice la instanță și a dat în judecată campania lui Donald Trump pentru încălcarea drepturilor de autor. Muzicianul susținea atunci că echipa de campanie știa că avea nevoie de o licență și continua să îi folosească melodiile în pofida opoziției sale explicite.
Procesul din 2020 a fost retras voluntar de Young în luna decembrie a aceluiași an. La vremea respectivă, documentele publice confirmau retragerea, fără ca termenii unei eventuale înțelegeri să fie făcuți publici. Noua plângere susține însă că între părți a existat un acord prin care organizațiile lui Trump s-ar fi angajat să nu mai folosească muzica artistului fără permisiune. Tocmai presupusa încălcare a acestui acord reprezintă acum unul dintre argumentele importante ale lui Young.
Cazul este interesant și dintr-un alt motiv. Folosirea muzicii la evenimente politice este juridic mai complicată decât simpla întrebare dacă artistului îi place sau nu candidatul.
Sălile de concerte și organizatorii pot avea licențe generale pentru interpretarea publică a unui repertoriu foarte mare, administrate în Statele Unite prin organisme precum ASCAP și BMI. Din acest motiv, faptul că un artist declară public că nu dorește ca un politician să-i folosească muzica nu înseamnă automat că fiecare difuzare reprezintă o încălcare a copyrightului.
Situația se poate schimba însă atunci când piesa a fost exclusă din licența disponibilă unei campanii sau, așa cum susține acum Neil Young, există un acord anterior explicit între cele două părți care interzice utilizarea. Tocmai existența și termenii acelui acord vor putea deveni esențiali în proces.
Young este departe de a fi singurul artist care s-a opus folosirii muzicii sale de către Donald Trump. De-a lungul anilor, Rihanna, Pharrell Williams, Axl Rose, Linkin Park și The White Stripes, precum și reprezentanții moștenirilor artistice ale lui Tom Petty și Sinéad O’Connor au protestat public sau au încercat să oprească utilizarea unor cântece la evenimentele lui Trump.
În cazul lui Neil Young însă, conflictul are o istorie aparte. Trump era cunoscut drept admirator al muzicianului înainte de intrarea sa în politică și participase în trecut la concertele acestuia. Relația s-a rupt după lansarea campaniei prezidențiale din 2015 și folosirea chiar a piesei care avea să devină simbolul disputei dintre cei doi.
La 80 de ani, Neil Young revine astfel în instanță pentru același cântec cu care conflictul începuse cu mai bine de un deceniu în urmă. De această dată nu mai este vorba doar despre o cerere publică adresată unui politician de a nu-i folosi muzica. Sunt în joc 10 milioane de dolari și întrebarea dacă organizația politică a lui Trump a încălcat în mod conștient atât drepturile artistului, cât și o înțelegere anterioară care, potrivit lui Young, trebuia să fi închis definitiv această poveste.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
