Politico relatează că președintele Donald Trump a declanșat o ofensivă rapidă și agresivă împotriva politicilor federale de protecție a mediului, cu efecte care ar putea persista mult după încheierea mandatului său. De la tăieri masive de fonduri și concedieri în masă la blocarea inițiativelor pentru energie curată, măsurile administrației sale au surprins atât susținătorii, cât și criticii.

Demontarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice

În doar câteva săptămâni, administrația Trump a concediat mii de angajați ai Agenției pentru Protecția Mediului (EPA), Departamentului Energiei și Departamentului de Interne. În plus, a blocat miliarde de dolari destinate reducerii consumului de energie, instalării panourilor solare pentru familiile cu venituri reduse, stațiilor de încărcare pentru vehicule electrice și altor inițiative verzi.

Într-un discurs recent, secretarul Energiei, Chris Wright, a catalogat obiectivul de „zero emisii nete până în 2050” drept un „scop sinistru” al guvernelor de a-și spori puterea. Aceste declarații reflectă poziția administrației Trump, care pune sub semnul întrebării necesitatea unor măsuri urgente împotriva schimbărilor climatice.

Un atac asupra industriei energiei verzi

Trump a semnalat intenția de a impune tarife asupra importurilor de tehnologii ecologice, punând în pericol lanțurile de aprovizionare pentru panouri solare, baterii și turbine eoliene. De asemenea, a suspendat permisele pentru proiecte eoliene și a promis anularea creditelor fiscale pentru energie curată, incluse în Inflation Reduction Act al fostului președinte Joe Biden.

Aceste măsuri au determinat companii mari, precum TotalEnergies și Orsted, să își reducă investițiile în proiectele eoliene din SUA. În Georgia, o companie producătoare de baterii și-a anulat planurile pentru o fabrică de 2,5 miliarde de dolari, iar o firmă din Massachusetts a renunțat la construirea unei unități de producție de componente pentru vehicule electrice.

„Washingtonul creează o rană auto-provocată uneia dintre cele mai dinamice sectoare ale economiei americane,” a declarat Bob Keefe, directorul E2, un grup de afaceri din domeniul energiei curate.

Concedieri și cenzură în agențiile guvernamentale

Printre instituțiile afectate de restructurare se numără Fundația Națională pentru Știință (NSF), unde aproape 170 de angajați au fost concediați, iar înregistrarea ședințelor a fost interzisă de teama scurgerilor de informații. La EPA, 388 de persoane și-au pierdut locurile de muncă, iar angajații rămași au fost sfătuiți să nu mai comunice cu beneficiarii de granturi.

În unele cazuri, angajații au fost forțați să lucreze în domenii fără legătură cu specializarea lor. De exemplu, avocații specializați pe mediu din Departamentul de Justiție au fost mutați pe cazuri legate de imigrație.

Mai mult, cercetătorii federali au fost sfătuiți să evite folosirea unor termeni precum „schimbări climatice” în cererile de finanțare pentru a nu atrage atenția administrației. „Este ca și cum aceste probleme nu ar exista,” a declarat un profesor de la Stanford pentru Politico.

Încetinirea progresului climatic

În timp ce administrația Biden a reușit să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 20% față de nivelul din 2005, obiectivul său inițial era de 50-52% până la sfârșitul deceniului. Eforturile sale au inclus investiții masive în energie curată și modernizarea rețelei electrice, însă multe dintre aceste inițiative sunt acum în pericol.

Suspendarea bruscă a finanțării a creat incertitudine pentru administrațiile locale, întreprinderile mici și școlile care se bazau pe granturi pentru proiecte ecologice. Unele state, precum New Mexico, au încercat să compenseze pierderile prin propriile programe de subvenții, dar fondurile federale sunt esențiale pentru progresul pe scară largă.

Un viitor incert pentru politica climatică a SUA

Trump și-a exprimat în mod repetat scepticismul față de schimbările climatice, ironizând ideea creșterii temperaturilor globale. Acum, aceste convingeri se reflectă în politicile sale. Cercetătorii avertizează că, la ritmul actual al poluării, planeta ar putea depăși pragul critic de încălzire cu 1,5°C în doar șase ani, iar cel de 2°C în 27 de ani, conform Global Carbon Project.

În fața acestei realități, comunitatea internațională și statele progresiste din SUA încearcă să contracareze politicile administrației Trump prin procese și inițiative locale. Însă, pe măsură ce reglementările sunt slăbite, iar finanțările sunt blocate, viitorul eforturilor de combatere a schimbărilor climatice în SUA rămâne incert.