Războiul tarifar al lui Trump provoacă turbulențe economice în Europa Centrală

România, în vizorul analiștilor: deficitul bugetar atinge niveluri îngrijorătoare, iar măsurile de redresare se lasă așteptate

Europa Centrală se confruntă cu o presiune economică din ce în ce mai accentuată, ca urmare a războiului comercial declanșat de fostul președinte american Donald Trump. Deși exporturile directe către Statele Unite sunt limitate, efectele colaterale ale politicilor izolaționiste americane au generat o serie de probleme structurale în economiile din regiune, în special în România, Ungaria și Cehia.

Potrivit unei evaluări recente publicate de Moody’s Analytics și citate de agenția Reuters, România se numără printre țările care trebuie să acționeze „foarte urgent” pentru a reduce deficitul bugetar și a găsi noi motoare de creștere economică. Într-un context global tensionat, cu recesiunea pe radar și cu piețele internaționale în schimbare, țările din Europa Centrală se confruntă cu spațiu fiscal limitat și vulnerabilități profunde, în ciuda unei istorii recente de expansiune bazată pe exporturi.

Comerțul, motor fragil al creșterii

Deși relațiile comerciale directe cu SUA nu reprezintă o parte substanțială a economiilor central-europene, impactul indirect al tarifelor impuse de Washington a fost semnificativ. Slovacia, de exemplu, exportă bunuri echivalente cu 75,5% din producția sa, iar Polonia cu 39,4%, toate aceste valori depășind media Uniunii Europene de 34,2%. În aceste condiții, orice șoc la nivel global se propagă rapid în economiile locale.

„Statele Unite se retrag în izolaționism. Acest lucru pune o presiune uriașă asupra economiei globale și, în special, asupra țărilor care s-au bazat pe comerț ca motor al creșterii”, a explicat Gaurav Ganguly, șeful departamentului de cercetare economică pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa la Moody’s Analytics.

România, într-un punct critic

România este în prezent țara care trezește cele mai mari îngrijorări. Deficitul bugetar a atins 9,3% din PIB în 2023, depășind chiar și nivelurile din perioada pandemiei. Estimările Moody’s sugerează că, fără o acțiune guvernamentală decisivă, deficitul ar putea rămâne la un nivel ridicat de 8,4% în 2025 și 7,1% în 2026.

„Dacă guvernul nu acționează foarte urgent pentru a spori consolidarea fiscală, atunci, în special având în vedere această perspectivă de creștere mult mai sumbră, vom asista la o înrăutățire a deficitului bugetar pentru 2025 și 2026”, a avertizat Ganguly.

În ciuda unei datorii publice aflate sub media europeană, costurile aferente acesteia cresc accelerat. Factura dobânzilor a crescut cu un punct procentual în România, ajungând la 2,3% din PIB – un semnal de alarmă pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice.

Ungaria și Polonia: traiectorii divergente

Ungaria a reușit, cel puțin temporar, să reducă deficitul bugetar, în ciuda faptului că deține cea mai mare povară a dobânzilor din Uniunea Europeană. Cu toate acestea, autoritățile de la Budapesta mențin o politică fiscală expansivă, inclusiv reduceri masive de impozite, înaintea alegerilor din 2026.

În Polonia, în schimb, presiunile bugetare se accentuează. Cheltuielile rigide și nivelul ridicat al deficitului pun sub semnul întrebării capacitatea guvernului de a-și menține obiectivele fiscale. Costurile datoriei, ca procent din producție, s-au dublat față de 2021.

Nevoia de reinventare economică

În fața acestei situații, experții Moody’s îndeamnă guvernele din Europa Centrală să caute soluții structurale pentru a-și reconfigura economiile. Diversificarea piețelor de export, formarea de noi alianțe comerciale, stimularea industriilor emergente și atragerea de investiții străine sunt doar câteva dintre recomandările formulate.

„Este foarte important pentru aceste țări să găsească noi piețe de export, să găsească noi parteneri, să găsească noi motoare de creștere”, a subliniat Ganguly.

Perspective incerte

În ansamblu, regiunea rămâne expusă unor riscuri majore, atât interne cât și externe. Combinarea dezechilibrelor bugetare cu încetinirea comerțului global, creșterea cheltuielilor de apărare din cauza războiului din Ucraina și incertitudinile electorale creează un mediu complex și volatil.

Fără reforme structurale clare și măsuri rapide de ajustare fiscală, țări precum România riscă să intre într-o spirală a deficitului, în care perspectivele de redresare devin din ce în ce mai fragile.