Guvernul britanic reduce drastic finanțarea destinată combaterii dezinformării și atacurilor cibernetice în Balcanii de Vest, deși regiunea este descrisă chiar de premierul Keir Starmer drept crucială pentru securitatea Europei. Decizia ridică semne serioase de întrebare privind coerența strategiei de securitate a Londrei.
Guvernul condus de Keir Starmer a decis să reducă cu patruzeci la sută fondurile alocate combaterii agresiunii ruse și a dezinformării în Balcanii de Vest, tăind bugetul de la patruzeci de milioane de lire la doar douăzeci și patru de milioane pentru anul financiar viitor. Măsura vine în contextul reducerii ajutorului extern britanic și contrastează flagrant cu discursul oficial al premierului, care a descris recent regiunea drept un spațiu esențial pentru securitatea națională a Regatului Unit și a Europei.
Fondurile sunt gestionate prin Integrated Security Fund, un mecanism destinat contracarării celor mai grave amenințări la adresa securității britanice, atât pe plan intern, cât și extern. Anul trecut, banii au fost folosiți pentru a răspunde atacurilor cibernetice malițioase, pentru sprijinirea instituțiilor democratice și pentru susținerea presei independente într-o zonă unde Rusia este acuzată constant că alimentează diviziuni, instabilitate și neîncredere în democrație.
Reducerea finanțării este o consecință directă a deciziei guvernului Starmer de a diminua ajutorul oficial pentru dezvoltare destinat țărilor cu venituri mici și medii. În cazul Balcanilor de Vest, sumele provenite din acest tip de ajutor au scăzut de la aproape treizeci și două de milioane de lire la doar șaptesprezece milioane, la care se adaugă și o reducere suplimentară a fondurilor non-ODA. Este primul pas dintr-un proces mai amplu prin care Marea Britanie va reduce ajutorul extern de la zero virgulă cinci la zero virgulă trei la sută din venitul național brut până în anul două mii douăzeci și șapte.
Criticile nu au întârziat să apară, inclusiv din interiorul cercurilor politice apropiate guvernului. Emily Thornberry, președinta comisiei parlamentare pentru afaceri externe, a atras atenția că Balcanii de Vest se află pe prima linie a războiului informațional purtat de Rusia și că reducerea sprijinului pentru presa independentă este exact opusul a ceea ce ar fi necesar. Ea a subliniat că populația din regiune este avidă de informație corectă, dar accesul la adevăr devine tot mai dificil.
Reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale avertizează, la rândul lor, că Londra riscă să submineze un capital de încredere construit în ani. Marea Britanie a fost percepută în Balcanii de Vest drept un actor consecvent și principial, într-un context în care alți parteneri occidentali au dat semne de ezitare. Reducerea finanțării vine exact într-un moment în care influența rusă devine mai sofisticată și mai agresivă, inclusiv prin atacuri cibernetice și manipulare identitară.
Mesajul transmis de noul șef al serviciului britanic de informații externe, care a vorbit recent despre o zonă gri „între pace și război” și despre o Rusie agresivă și revizionistă, face ca decizia guvernului să pară și mai contradictorie. În timp ce amenințarea este recunoscută la cel mai înalt nivel, resursele alocate pentru a o contracara sunt reduse.
Guvernul încearcă să minimalizeze impactul deciziei, susținând că sumele anunțate reprezintă doar o parte din investițiile totale ale Marii Britanii în regiune și că Integrated Security Fund este, prin natura sa, flexibil și adaptabil. Argumentul nu reușește însă să convingă criticii, care văd în aceste tăieri un semnal clar de retragere din zona prevenirii conflictelor și consolidării democrației.
Într-un moment în care conflictele se înmulțesc, societățile sunt tot mai polarizate, iar dezinformarea devine armă strategică, decizia guvernului Starmer pare mai degrabă o economie pe termen scurt decât o investiție în securitatea pe termen lung. Reducerea sprijinului exact acolo unde Rusia testează limitele democrației europene riscă să coste mult mai mult decât economiile făcute pe hârtie.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
