Publicul este invitat să reviziteze momente-reper din istoria recentă a artei și dansului românesc

Expoziția 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971realizată de Institutul Prezentului găzduiește vineri, 15 noiembrie și sâmbătă, 16 noiembrie două evenimente inedite la Muzeul Național de Artă al României:

• Piesa „Geneză”, concepută de coregrafa Miriam Răducanu, prezentată în 1971 la Festivalul Internațional de la Edinburgh, în cadrul secțiunii Fringe
• Conferința „Despre facerea și trecerile lumii” – susținută de antropologul și etnologul Ioana Popescu, o prezentare a surselor etnografice care au stat la baza pieselor lui Miriam Răducanu.

În data de vineri, 15 noiembrie, Institutul Prezentului invită publicul românesc să re-descopere o creație-reper a dansului modern și contemporan românesc care a marcat peisajul artistic local al anilor 1969–1971. Piesa „Geneză”, concepută de coregrafa și dansatoarea Miriam Răducanu, parte a programului Nocturnelor,și prezentată în anul 1971 publicului internațional în spațiul expoziției „Romanian Art Today”, la Galeria Richard Demarco, din Edinburgh, este prezentată publicului românesc, pentru prima dată după aproape o jumătate de secol, în reinterpretarea artistei Mădălina Dan.

Reprezentațiile au loc chiar în spațiul expoziției 24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971, în aripa Galeriei Naționale a Muzeului Național de Artă al României, la parter (Calea Victoriei 49-53), vineri, 15 noiembrie, de la ora 17:00, sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 11:00 și ora 17:00 și duminică, 8 decembrie, de la ora 16:00. Accesul se face pe baza biletului de expoziție MNAR.

Piesa „Geneză” a fost prezentată la finalul anilor 1960 ca parte a programului Nocturn 9 ½, cu care s-a făcut cunoscută Miriam Răducanu în peisajul artistic al acelor ani. Nocturnele 9 ½ au fost inițiate în anul 1968 și au constat în programe performative inovatoare, găzduite de Teatrul Țăndărică, multe din piesele create acolo și performate de Miriam Răducanu împreună cu echipa sa, formată din Gigi Căciuleanu, Raluca Ianegic, Sonia Dumitrescu, Simona Ștefănescu, și alții, fiind apoi prezentate cu succes în turnee internaționale la Beirut, Edinburgh, Roma, Santiago de Chile, Bruxelles, Berlin, Köln. Programul performativ conceput de Miriam Răducanu a fost selectat de promotorul scoțian Richard Demanco și prezentat în anul 1971 în cadrul expoziției „Romanian Art Today”, care a reunit artiști din zona de arte vizuale în asociere cu evenimente dedicate celor mai noi explorări în teatrul, poezia și dansul contemporan românesc. Tot în 1971, Miriam Răducanu a fost invitată de regizorul Mirel Ilieșiu să integreze coregrafia în filmul „În marea trecere” (1971, 5 bocete, în interpretarea Corului Madrigal), film interzis la acel moment de cenzura comunistă.

Reinterpretarea realizată de coregrafa Mădălina Dan reprezintă o reconstrucție bazată pe documente de arhivă, texte și fotografii ale piesei, pe filmul „În marea trecere”, precum și pe o serie de dialoguri purtate cu coregrafa Miriam Răducanu. Muzica este compoziția lui Anatol Vieru – Rezonanțe Bacovia, interpretă la flaut de Voicu Vasinca, iar înregistrarea a fost obținută din arhiva familiei Vieru. Piesa are o durată de 7 minute și este prezentată de trei ori într-un interval de 45 de minute, la orele anunțate pentru după-amiezile de 15 și 16 noiembrie (17:00) și o dată, la ora 11:00, pe 16 noiembrie, în deschiderea unui atelier pentru elevi susținut de Mădălina Dan. Coregraf și performer: Mădălina Dan. Ideea, cercetarea și direcția artistică: Alina Șerban și Ștefania Ferchedău de la Institutul Prezentului.

Miriam Răducanu: unul dintre cei mai influenți artiști, dansatori și coregrafi români

• Născută în 1924 la Piatra Neamț, Miriam Răducanu este considerată unul dintre cei mai influenți artiști, dansatori și coregrafi români. Coregrafiile sale au redefinit în mod fundamental vocabularul dansului contemporan din România, explorând esențializarea mișcării, raportul viu și nesubordonat dintre arte, lărgind în acest fel noțiunea de dans ca spațiu al sincretismului, al dialogului dintre dansatori, muzicieni, poeți, actori. Utilizând principii de lucru provenind din expresionismul german, la care se adaugă multiple surse din folclorul românesc, literatură și teatru, construcțiile sale performative reintegrează muzica clasică sau jazz‑ul de o manieră inovatoare. Miriam Răducanu a jucat și un rol important în planul redescoperirii corporalității actorului pe scenă, prin contribuțiile aduse în zona teatrală. Mentor și profesoară a mai multor generații de dansatori, Miriam Răducanu și‑a pus amprenta asupra pedagogiei coregrafice, predând în principal la Liceul de Coregrafie „Floria Capsali” din București.

• Mădălina Dan este absolventă a Liceului de Coregrafie „Floria Capsali” din București și a Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică din București – secția coregrafie. Tot la UNATC a absolvit și un master în scriere dramatică. Din 1998 până în 2003, a fost membră a companiei de dans „Oleg Danovski” din Constanţa. În 2008, este bursieră în programul de dans contemporan „DanceWeb Scholarship” din Viena. Mădălina Dan a fost artistă invitată la Școala de Dans din cadrul Arizona State University și artistă asociată a Centrului Național al Dansului București în 2016. A studiat în Berlin la HZT (Hochschulübergreifende Zentrum Tanz Berlin) la programul SoDA (Solo/Dance/Authorship). Lucrările sale au fost prezentate la Springdance Festival Utrecht, Balkan Dance Platform – Novi Sad, eXplore Dance Festival – București, Temps d’Images – Cluj, SouthBank Center & Chisenhale Dance Space – Londra, Fabrik Potsdam, Hebbel am Uffer – Berlin, TanzFabrik-Berlin, Tanzquartier Wien, Dance Theater Workshop – New York, Firkin Crane-Cork, Alta Theater – Praga, Art Stations Foundation – Poznan, Sophien Saale – Berlin, FFT Düsseldorf, Impulse Festival, Mulheim, Lyon Dance Biennale, Schauschpiel Leipzig, Hellerau – Dresda etc. A fost laureată a Premiilor CNDB 2015, pentru contribuția sa în dans și performance prin spectacole, ateliere, laboratoare de creație și proiecte de mentorat.

„Geneză” este parte a proiectului a proiectului „Prezență, ritual, afect: Către o antropologie a mișcării”, proiect cultural co-finanţat de Administrația Fondului Cultural Național.

Performance-ul „Geneză” din data de vineri, 15 noiembrie, va fi urmat de la ora 18:00 de conferința „Despre facerea și trecerile lumii”, susținută de antropologul și etnologul Ioana Popescu.Conferința este asociată expoziției „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971” și are loc chiar în spațiul expozițional din aripa Galeriei Naționale a MNAR, parter (Calea Victoriei 49-53 București). Conferința este în limba română, iar accesul publicului este liber.  

Conferința „Despre facerea și trecerile lumii” susținută de Ioana Popescu pornește de la o serie de teme specifice culturii tradiționale care au preocupat-o pe Miriam Răducanu, punând accent pe discutarea ritualurilor de trecere în context tradițional și urban.

Explicând unghiul de abordare a temei, etnologul și antropologul Ioana Popescu spune: „Suntem conștienți sau nu, viața omului e alcătuită dintr-un șir de treceri. Treceri mari, dintr-o lume într-alta – nașterea, moartea –, treceri dintr-o stare socială într-alta – școala, nunta, meseria –, sau treceri mici, cotidiene – joaca / jocul, somnul / visul. Toate aceste praguri și alegeri sunt materializate simbolic prin gesturi și comportamente colective moștenite. Prescripții și proscripții impuse de mentalitatea colectivă sunt mereu actualizate prin practici rituale, care astăzi persistă uneori doar sub formă de automatisme, fărâme de credințe, superstiții sau pur și simplu ziceri desemantizate. În ciuda pierderii sensului cunoscut odată, sau poate tocmai prin misterul pe care îl creează această pierdere, vechile practici simbolice au fascinat și fascinează creatorii. Propun o privire mai atentă asupra facerilor și trecerilor din lumea tradițională, în speranța unei mai bune înțelegeri a surselor de inspirație ale acestora.”

Ioana Popescu este etnolog. A studiat Istoria Artei la București și a lucrat ca cercetător la Institutul de Etnografie și Folclor până în anul 1989. Apoi, a făcut parte din echipa care a pus bazele Muzeului Țăranului Român. S-a specializat în Antropologie vizuală, a organizat Arhiva de Imagine a Muzeului și a participat la înființarea revistei de antropologie Martor. A coordonat proiecte culturale internaționale, Stone House și Virtual Childhood Museum. A susținut cursuri de Etnologie și Antropologie vizuală la Universitatea Națională de Arte și la Universitatea București și a publicat studii, articole și volume despre imaginea documentară. Este membru al Uniunii Artiștilor Plastici, Alumna a Colegiului Noua Europă și Cavaler al Ordinului Meritul Cultural pentru cercetare științifică. Dar, mai ales, e pensionară, ceea ce îi oferă nebănuita satisfacție de a vorbi vrute și nevrute, despre țărănie.

Expoziția „24 de argumente. Conexiuni timpurii în neo-avangarda românească 1969–1971” este deschisă publicului între 7 noiembrie 2019 și 2 februarie 2020, putând fi vizitată de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00–18:00, cu acces din Calea Victoriei 49–53.

Expoziția include 115 lucrări ale unor nume reper din artele românești din perioada 1969–1971, majoritatea expuse pentru prima oară în România, precum și zeci de documente de arhivă (programe, afișe, fotografii) care arată anvergura internațională a contextului cultural românesc la acel moment. Expoziția include lucrări de: Horia Bernea, Ion Bitzan, Liviu Ciulei, Radu Dragomirescu, Șerban Epure, Pavel Ilie, Ritzi Jacobi, Peter Jacobi, Ovidiu Maitec, Paul Neagu, Miriam Răducanu, Diet Sayler, Radu Stoica, Vladimir Șetran și ale Grupului Sigma.

O serie de tururi ghidate deschise publicului larg vor fi realizate în lunile decembrie 2019 și ianuarie 2020. Datele tururilor ghidate vor fi anunțate în anunțul dedicat expoziției la www.institutulprezentului.ro și în blogul https://institutulprezentului.ro/24deargumente. Participarea doritorilor se va face pe bază de înscriere și prin achitarea biletului de muzeu.