București, capitala mondială a muzicii timp de patru săptămâni

Festivalul Internațional George Enescu 2025 a început la București – patru săptămâni de sărbătoare între tradiție, inovație și întâlniri de neuitat

Cea de-a douăzeci și șaptea ediție a Festivalului Internațional George Enescu s-a deschis duminică, douăzeci și patru august, la București, transformând orașul într-o veritabilă capitală a muzicii clasice până pe douăzeci și unu septembrie. Peste patru mii de artiști din douăzeci și opt de țări, mai bine de o sută de concerte și un program care îmbină creația enesciană, inovația artistică și deschiderea către comunități definesc această ediție aniversară, care marchează șaptezeci de ani de la trecerea în eternitate a compozitorului român.

O ediție dedicată lui Enescu și moștenirii sale

Publicul va putea asculta peste patruzeci și cinci de interpretări ale lucrărilor lui George Enescu, culminând cu o nouă montare a operei „Oedipe”, în regia lui Stefano Poda, sub bagheta dirijorului Tiberiu Soare. Printre soliștii de marcă se numără Ruxandra Donose, Ionuț Pascu și Ramona Zaharia.

Inovație și experiențe imersive

Festivalul propune, în premieră, proiecte unde muzica se întâlnește cu tehnologia și artele vizuale: seria Enescu – JTI Immersive Experience la MINA și Enescu in Control, platformă cross-over pentru noile generații, unde jazzul, improvizația și muzicile alternative se împletesc cu tradiția clasică.

Scenele festivalului: între monumental și intim

• Sala Palatului găzduiește marile orchestre ale lumii – Royal Concertgebouw, Philharmonia Orchestra, Tonhalle-Orchester Zürich, Orchestre National de France – cu dirijori de prestigiu precum Paavo Järvi, Ivan Fischer, Cristian Măcelaru sau Klaus Mäkelä.
• Ateneul Român devine templul intimității muzicale, cu recitaluri susținute de Martha Argerich, Anne-Sophie Mutter sau Leif Ove Andsnes. Seria By Midnight adaugă magia nopții cu Accademia Bizantina, Il Giardino Armonico sau Asmik Grigorian.
• Sala Radio propune seria „Aniversări”, cu artiști precum tenorul Benjamin Bernheim și Orchestra Națională Simfonică Daneză.
• Sala Auditorium oferă un spațiu discret pentru lucrările camerale, inclusiv sonatele enesciene și aranjamente inedite ale Rapsodiilor Române.

Opera și baletul revin în program

Opera Națională București va găzdui două producții majore – „Ora spaniolă” de Ravel și „Oedipe” de Enescu –, în timp ce scena Teatrului Național va fi animată de spectacole coregrafice semnate de Gigi Căciuleanu și Malandain Ballet Biarritz.

Un festival pentru întreaga țară

În paralel cu marile spectacole din București, Festivalul Enescu se extinde în mai multe orașe din România – Iași, Cluj, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța și altele –, transformând întreaga țară într-o scenă deschisă muzicii universale.

Cristian Măcelaru: „Festivalul Enescu prezintă lumii imaginea unei Românii sofisticate, mature, frumoase”

Directorul artistic al festivalului subliniază că evenimentul nu este doar o suită de concerte, ci o adevărată sărbătoare a muzicii care unește tradiția și inovația, trecutul și viitorul, monumentalul și intimitatea.

Un brand de țară

Organizat de ARTEXIM sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și finanțat de Guvern prin Ministerul Culturii, Festivalul Enescu este astăzi unul dintre cele mai mari evenimente culturale ale lumii. Prin amploarea și diversitatea sa, el reprezintă un veritabil proiect de diplomație culturală și un motor de atracție turistică pentru România.

 

Sala Palatului – inima festivalului

La Sala Palatului, locul unde emoția se măsoară în mii de respirații la unison, se scrie din nou istoria muzicii. Este scena marilor ansambluri, unde energia simfonică se revarsă cu forță asupra publicului. Philharmonia Orchestra aduce un program de rezonanță, dirijat de Santtu-Matias Rouvali, cu doi români de talie mondială – pianista Alexandra Dariescu și violoncelistul Andrei Ioniță. Tot aici, Seria continuă cu Tonhalle-Orchester Zürich și celebrul Paavo Järvi, cu Czech Philharmonic și Petr Popelka, cu Budapest Festival Orchestra și inconfundabilul Ivan Fischer sau Orchestre National de France, condusă de Cristian Măcelaru, alături de doi soliști de talie mondială: pianistul Rudolf Buchbinder și violonista Anne-Sophie Mutter. Pe aceeași scenă, Frankfurt Radio Symphony și Alain Altinoglu îl au ca invitat pe violoncelistul Gautier Capuçon, iar WDR Symphony Orchestra Cologne, sub bagheta lui Cristian Măcelaru, propun o premieră absolută pentru România: interpretarea operei Salome de Richard Strauss. Aici, Royal Concertgebouw Orchestra, una dintre cele mai respectate orchestre ale lumii, vine sub bagheta lui Klaus Mäkelä, dirijorul-fenomen al generației sale și închieie seria concertelor de la Sala Palatului.

Pentru public, fiecare seară la Sala Palatului este o promisiune de grandiozitate: muzică monumentală, orchestre care au scris istoria, soliști și dirijori care modelează viitorul.

 

Ateneul Român – templul intimității

Dacă Sala Palatului este spațiul monumental al marilor orchestre, Ateneul Român este sanctuarul intimității muzicale. În sala sa rotundă, unde frescele istoriei se împletesc cu rafinamentul sonor, concertele și recitalurile devin confesiuni. Martha Argerich, legenda vie a pianului, revine cu magnetismul său inegalabil alături de Filarmonica din Monte Carlo, condusă de Charles Dutoit. Corul Radio din Letonia propune o călătorie în universul muzicii corale nordice, iar Leif Ove Andsnes și Christian Tetzlaff construiesc, împreună, un dialog sonor de mare finețe. Pe aceeași scenă, publicul îi va întâlni pe bine cunoscuții muzicieni ai Academy St. Martin in the Fields conduși de Tomo Keller și Jan Lisiecki, pianist cu sensibilitate unică. Cvartetele Belcea, Leonkoro și Arcadia aduc un suflu cameristic de rafinament, iar artiștii români și laureați ai Concursului Enescu, se întâlnesc pe scenă cu muzicieni de talie mondială: Valentin Șerban și Orchestra Filarmonicii din Rotterdam, condusă de Lahav Shani, pianistul Roman Lopatinksiy și violonistul David Grimal alături de Orchestra de Cameră Radio sau Hyeonjeong Lee, violoista de numai 14 ani, care va urca pe scenă alături de Renaud Capuçon și Orchestre de Chambre de Lausanne. La Ateneu, fiecare concert e un ritual al apropierii, unde publicul respiră aproape de instrumente și voci, și trăiește muzica la intensitatea primei rostiri.

 

By Midnight Concert Series – magia nopții

Tot la Ateneu, dar în altă lumină, seria concertelor de la miezul nopții oferă o experiență aparte. Noaptea devine partener sonor, iar ora târzie dă un alt ritm percepției. Publicul va asculta aici muzica de film a lui Zbigniew Preisner, într-un concert alături de Sinfonia Varșovia, apoi pe maeștrii barocului de la Accademia Bizantina, conduși de Ottavio Dantone. O/Modernt Chamber Orchestra, cu fascinanta percuționistă Evelyn Glennie, promite un spectacol al contrastelor, în timp ce Les Siècles reînvie sonorități de epocă. Il Giardino Armonico, cu exuberantul Giovanni Antonini, aduce energie barocă, iar violonista Mihaela Martin reamintește lumii de noblețea școlii românești. By Midnight Concert Series nu este doar o succesiune de concerte, ci o călătorie inițiatică în vibrațiile nopții alături de artiști ca Asmik Grigorian, Julia Lezhneva sau Corul de Cameră al Filarmonicii Estone.

 

Sala Radio – Aniversări

Cu acustica sa aproape de perfecțiune și încărcătura simbolică de spațiu al orchestrelor radioului public, Sala Radio aduce în Festival o dimensiune caldă. În 2025, aici este prezentă o serie remarcabilă – „Aniversări”, desfășurată în fiecare weekend, sâmbăta și duminica, începând cu ora 13:00.  Programul cuprinde opt concerte în această formulă, menite să fie darul Festivalului către publicul pasionat de muzica clasică: tenorul Benjamin Bernheim, supranumit „noul Pavarotti”, acompaniat de Orchestra de la Comunitat Valenciana, sub bagheta lui James Gaffigan; Sinfonia Varșovia, alături de Corul Academic Radio, dirijați de Marta Gardolińska, cu pianistul Rafał Blechacz, într-un program ce include lucrări de Grażyna Bacewicz, Chopin și George Enescu (Vox Maris); Orchestra Națională Simfonică Daneză, condusă de Nicholas Collon, cu pianiștii Lucas & Arthur Jussen  sau violonistul Alexandru Tomescu. Programul va fi completat de orchestrele filarmonicilor din Bacău, Timișoara și Sibiu. Inedit pentru programarea tradițională de la Sala Radio, publicul va asculta operă în concert cu Deutsche Kammerphilharmonie Bremen și Tarmo Peltokoski – o întâlnire de neratat  între unul dintre cei mai căutați tineri dirijori ai momentului, capodopera mozartiană „Flautul fermecat” și Elsa Dreisig, renumita soprană care va interpreta rolul Paminei.

 

Sala Auditorium – bijuteria discretă: Enescu 70

În Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României, muzica se aude altfel: în tihnă, cu sonorități transparente și cu intimitatea pe care doar spațiile de cameră o pot oferi. Aici este locul surprizelor și al descoperirilor, al programelor tematice și al partituri rar cântate. Publicul are șansa  de a simți fiecare detaliu al frazării și de a se întâlni direct cu lucrările camerale enesciene: integrala sonatelor pentru vioară și pian în interpretarea Aavik Duo, cele două sonate pentru violoncel și pian prezentate de Valentin Răduțiu acompaniat de Per Rundberg sau de violonceistul Marc Coppey și pianistul Francois Dumont. Într-o manieră inedită va fi prezentată Rapsodia Română nr. 1 de George Enescu, într-un aranjament pentru cvintet de suflători și acordeon unde solist va fi Radu Rățoi, recunoscut la nivel internațional ca unul dintre cei mai mari virtuozi ai acestui instrument. Este, poate, cel mai discret, dar și cel mai revelator spațiu al Festivalului.

 

 

 

Opera și Balet – reîntoarcerea spectaculoasă

Una dintre marile noutăți ale ediției o reprezintă revenirea operei și baletului în program. Este o întoarcere așteptată, care reîntregește dimensiunea festivalului. Două spectacole de operă vor fi monetate integral pe patru scena Operei Naționale București: „Ora spaniolă” de Maurice Ravel cu Orquestra de la Comunitat Valenciana sub bagheta lui James Gaffigan (29 august) și „Oedipe”  de George Enescu (15 septembrie). Sub bagheta lui Tiberiu Soare vor evolua soliști de renume ca Ionuț Pascu (Oedipe), Ramona Zaharia (Sfinx), Ruxandra Donose (Jocasta), Karin-Cecilia Phelps (Antigona) acompaniați de Orchestra Operei Naționale București. Teatrul Național București va găzdui două spectacole excepționale de dans: DinDor’NdoR de Gigi Căciuleanu (2 septembrie) și Les Saisons / Anotimpurile cu Malandain Ballet Biarritz și Orchestra Operei din Versaille, condusă de Andres Gabetta (9 septembrie).

 

Laboratorul viitorului – experiențe imersive 

La MINA, muzica devine experiență vizuală și imersivă. Cele patru producții programate în seria Enescu – JTI Immersive Experience: ONIRIUS, Bach in the Jungle, Klimt meets Bösendorfer – Ver Sacrum și The Last Piece – sunt veritabile explorări ale viitorului. Dans, videomapping, performance, instalații vizuale și compoziții algoritmice se întâlnesc pentru a propune un alt mod de a trăi muzica. Este poate cel mai radical gest al Festivalului: un spațiu unde artiștii și tehnologia rescriu împreună percepția sunetului.

Enescu in Control – scena libertății

Nou introdusă în 2025, seria Enescu in Control este platforma generațiilor noi și a experimentelor cross-over, un loc unde artiștii din zone diferite se întâlnesc, depășind granițele muzicii clasice. Aici, improvizația, jazzul, sound-art-ul și muzicile alternative se amestecă cu tradiția, în spectacole surprinzătoare. Enescu in Control, devine scena unde prezentul și viitorul se întâlnesc, în plină efervescență creativă.

Seria de concerte Festivalul Enescu în țară și seria Evenimentelor conexe desfășurate sub egida Festivalului Enescu transformă România în scenă a muzicii universale

Ediția 2025 lărgește aria de desfășurare a  Festivalului Enescu în mai multe orașe din România – Iași, Cluj-Napoca, Timișoara, Sibiu, Brașov, Constanța, Oradea, Arad, Târgu Mureș, Craiova, Satu Mare și alte centre culturale – care devin, timp de patru săptămâni, scene pentru ansambluri de renume și soliști de prim rang. În acest fel, festivalul nu mai aparține doar Bucureștiului, ci întregii țări. Concertele, expozițiile, recitalurile și spectacolele găzduite în aceste orașe alcătuiesc o rețea vie de emoție și excelență artistică, aducând spiritul lui Enescu mai aproape de comunități și confirmând vocația integratoare a evenimentului.