CEDO: Magistrații pot vorbi public, fără sancțiuni
Marea Cameră a CEDO a decis definitiv, la Strasbourg, că sancționarea disciplinară a judecătorului Cristi Danileț pentru postări pe Facebook a încălcat libertatea de exprimare și poate genera autocenzură în magistratură.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în componența Marii Camere, s-a pronunțat luni, 15 decembrie 2025, în cauza Danileț v. România, menținând soluția stabilită anterior de o Cameră a Curții, în februarie 2024. Hotărârea Marii Camere, definitivă, confirmă că România a încălcat articolul 10 din Convenția europeană a drepturilor omului prin sancționarea disciplinară a unui magistrat pentru opinii exprimate public, inclusiv pe rețelele sociale, în contexte de interes general. Reclamantul nu a solicitat daune morale statului român.
Decizia clarifică standardul potrivit căruia, deși magistrații sunt supuși unei obligații generale de rezervă, aceasta nu poate fi transformată într-o interdicție generală de a participa la dezbaterea publică, mai ales atunci când sunt în discuție funcționarea justiției și statul de drept. Marea Cameră subliniază că sancționarea aplicată în cazul de față a fost disproporționată și avertizează asupra riscului de „chilling effect” — autocenzura pe care o pot produce chiar și sancțiunile considerate minore, descurajând magistrații să ia cuvântul în chestiuni legitime de interes public.
Cazul își are originea în anul 2019, când Cristi Danileț a fost sancționat disciplinar pentru două postări publicate pe Facebook: una legată de funcționarea justiției și un comentariu apreciativ la adresa unui procuror care vorbise public despre probleme din sistem, iar cealaltă pe un subiect de interes general fără legătură directă cu actul de justiție — numirea șefului Statului Major al Armatei. Sancțiunea a constat în diminuarea indemnizației lunare brute cu cinci la sută timp de două luni, pentru o abatere disciplinară reținută ca fiind contrară demnității funcției și de natură să afecteze prestigiul justiției. În 2020, Înalta Curte de Casație și Justiție a menținut sancțiunea, apreciind că limbajul folosit depășește limitele decenței impuse de funcția de magistrat.
În 2021, Danileț a sesizat CEDO, invocând încălcarea articolului 10 privind libertatea de exprimare și a articolului 8 privind dreptul la viață privată. În februarie 2024, o Cameră a Curții a constatat încălcarea articolului 10, fără a reține încălcarea articolului 8. Guvernul României a cerut ulterior trimiterea cauzei la Marea Cameră, etapă excepțională rezervată dosarelor cu miză majoră. Audierea publică în fața Marii Camere a avut loc la 18 decembrie 2024, iar luni, 15 decembrie 2025, Curtea a pronunțat hotărârea definitivă, confirmând încălcarea libertății de exprimare.
Hotărârea este prezentată ca un reper de jurisprudență privind relația dintre obligația de rezervă a magistraților și dreptul acestora de a interveni în spațiul public, mai ales atunci când sunt puse în discuție valori fundamentale ale democrației. Standardele stabilite de Marea Cameră sunt descrise ca având efect obligatoriu pentru toate cele patruzeci și șase de state membre ale Consiliului Europei, inclusiv România, în modul în care reglementează restrângerile posibile ale libertății de exprimare a judecătorilor și procurorilor.
În reacțiile transmise odată cu decizia, apărătorii reclamantului au subliniat că dosarul depășește cazul individual și vizează limitele în care un magistrat poate vorbi atunci când statul de drept este sub presiune. Cristi Danileț a afirmat că nu a cerut daune morale, considerând nepotrivit ca acestea să fie plătite din bani publici, și a pus accent pe miza de principiu: echilibrul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, într-un moment în care magistrații sunt chemați să fie voci relevante în dezbaterile despre statul de drept.
