Cu doar zece zile înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, Curtea de Apel Ploiești a pronunțat o decizie fără precedent: suspendarea și anularea unei hotărâri a Curții Constituționale a României. Decizia a stârnit valuri de critici și nelămuriri în spațiul public și în rândul specialiștilor în drept constituțional.
Curtea de Apel Ploiești a admis joi, 24 aprilie, cererea unui reclamant, Gheorghiță Popescu, și a decis suspendarea executării și anularea Hotărârii nr. 32 din 6 decembrie 2024, prin care Curtea Constituțională anulase rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale. Potrivit hotărârii publicate pe portalul instanței, decizia poate fi atacată cu recurs în termen de cinci zile, urmând să fie judecată de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Pe fondul deciziei contestate, CCR își justificase acțiunea prin existența unor documente desecretizate primite de la CSAT, SRI, SIE, MAI și STS, care indicau implicarea unui „actor statal” în sprijinul candidatului Călin Georgescu, câștigătorul primului tur, și existența unei operațiuni pregătite din timp în favoarea sa.
Decizia Curții de Apel Ploiești a fost primită cu stupefacție în rândul juriștilor. Fostul judecător Cristi Dănileț a reacționat ferm, catalogând hotărârea ca fiind „o aberație judiciară”. „O instanță de judecată nu poate suspenda sau anula o decizie a Curții Constituționale”, a scris Dănileț într-o postare pe Facebook. El a sugerat chiar că magistratul care a semnat soluția ar putea fi supus unei anchete disciplinare pentru „aplicarea cu rea-credință a legii” și s-a declarat încrezător că Înalta Curte va corecta decizia.
Și o avocată contactată de HotNews a avut o poziție similară, afirmând că „decizia este o aberație, întrucât nu poți suspenda o hotărâre care și-a produs deja efectele” și a reamintit că actele CCR nu sunt acte administrative, deci nu pot fi atacate în contencios administrativ – competență pe care o are secția unde s-a pronunțat hotărârea Curții de Apel Ploiești.
Totuși, o judecătoare din cadrul instanței ploieștene a susținut că demersul s-a bazat pe o cerere principală privind anularea deciziei CCR și că hotărârea dată joi nu este definitivă, fiind supusă recursului la Curtea Supremă.
Această decizie vine într-un context politic tensionat și are potențialul de a genera un conflict instituțional între instanțele judecătorești și Curtea Constituțională, într-o perioadă în care încrederea publicului în justiție este deja șubrezită.
Între timp, România se pregătește pentru primul tur al alegerilor prezidențiale, în timp ce legalitatea rezultatelor scrutinului precedent este încă disputată. Verdictul final în această controversă va fi dat, cel mai probabil, de Înalta Curte de Casație și Justiție, într-o decizie așteptată cu interes și îngrijorare de întreaga clasă politică și de opinia publică.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
