
Finlanda: NATO nu are obligația de a interveni în Strâmtoarea Hormuz
Ministrul de Externe al Finlandei, Elina Valtonen, a declarat că NATO nu este obligată să răspundă solicitărilor președintelui american Donald Trump privind implicarea în securizarea Strâmtorii Hormuz. Ea a afirmat că alianța rămâne una defensivă și nu trebuie atrasă într-un conflict „la alegere”. Declarațiile au fost făcute în contextul apelurilor venite din partea SUA pentru o contribuție aliată în regiune.
Elina Valtonen a spus că rolul principal al NATO este apărarea Europei și a spațiului nord-atlantic, nu participarea la operațiuni militare externe care nu țin de apărarea directă a statelor membre. „NATO este într-adevăr o alianță defensivă și nu vom fi atrași în niciun război la alegere”, a declarat ministrul finlandez într-un interviu pentru Euronews.
Oficialul finlandez a arătat totuși că Europa are un interes direct în stabilitatea regiunii Golfului, în condițiile în care blocarea Strâmtorii Ormuz afectează piața energetică globală. Aproximativ o cincime din petrolul mondial tranzitează această rută, iar prețul petrolului a depășit deja 100 de dolari pe baril. „Avem un interes colectiv ca fluxurile de petrol să continue și situația să fie detensionată”, a afirmat Valtonen.
Declarațiile sale au venit după ce Donald Trump le-a cerut aliaților NATO să contribuie la securizarea rutei maritime și a avertizat că alianța ar putea avea „un viitor dificil” dacă nu răspunde solicitării. Potrivit informațiilor din textul-sursă, mai multe state europene au respins ideea unei implicări rapide în regiune.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene nu au susținut, deocamdată, extinderea misiunii navale Aspides în Strâmtoarea Ormuz, în pofida apelurilor venite din partea Statelor Unite. Discuțiile privind o eventuală operațiune europeană urmează să continue în perioada următoare.
Valtonen a mai spus că Europa și Ucraina dispun de „cărți puternice” în actualul context geopolitic. Ea a indicat că experiența Ucrainei în interceptarea dronelor Shahed, utilizate de Iran și Rusia, ar putea fi valorificată și în Orientul Mijlociu, subliniind că există „multă influență” care poate fi folosită, mai ales pe termen lung.




























