Iluzia reducerii subvențiilor politice: USR clamează victoria, realitatea rămâne neschimbată

În timp ce USR anunță cu entuziasm că a obținut reducerea subvențiilor pentru partidele politice cu 40% față de anul 2024 și promite o economie anuală de peste 150 de milioane de lei, cifrele reale sugerează altceva: o scădere mai degrabă cosmetică, menținută la nivelul din 2023. Practic, avem de-a face cu o retorică de campanie, nu cu o reformă veritabilă a finanțării partidelor.

Potrivit Ordonanței de Urgență 156/2024, cunoscută drept „Ordonanța Trenuleț”, reducerea stabilită pentru 2025 este de doar 25% față de 2024, un an electoral în care partidele au primit sume record raportate la PIB. Astfel, subvențiile se întorc la un nivel similar celui din 2023, fără o schimbare structurală.

USR își asumă public „victoria” unei reduceri de 40% și transmite că „a lăsat la buget peste 150 de milioane de lei” într-un an. Mesajul este amplu promovat pe pagina oficială de Facebook:

„La propunerea USR, subvențiile partidelor politice vor fi reduse. Am vrut și ca banii să fie cheltuiți transparent: ca partidele să fie obligate să afișeze public contractele pentru presă și propagandă. Am propus ca partidele conduse de condamnați penali să nu mai primească bani de la stat.”

Totuși, diferența dintre promisiune și realitate este semnificativă. Raportările oficiale ale Autorității Electorale Permanente (AEP) arată că în anul 2024 partidele politice au primit în total 386 de milioane de lei, din care:

• PSD: 152,9 milioane lei
• PNL: 122 milioane lei
• USR: 65 milioane lei
• AUR: 35,7 milioane lei
• PMP: 7 milioane lei
• Pro România, Forța Dreptei și alte partide – sume mai mici

În paralel, cheltuielile partidelor au fost dominate de propaganda politică. Între ianuarie și noiembrie 2024, 214 milioane de lei (aproape 58%) au fost direcționați către presă și publicitate. Alte cheltuieli semnificative au inclus:

• Personal: 29 milioane lei
• Consultanță politică: 26,3 milioane lei
• Activități politice: 20 milioane lei
• Sondaje de opinie: 18,9 milioane lei
• Spoturi publicitare: 16,4 milioane lei
• Bunuri mobile și imobile: 14,6 milioane lei

Aceste cifre subliniază că reducerea anunțată nu schimbă dinamica fondurilor publice în politica românească, unde grosul banilor se îndreaptă tot spre promovare și mai puțin spre activitate civică sau administrativă.

Lupta pentru merite politice

Reducerea subvențiilor a fost revendicată și de PSD, prin vocea lui Sorin Grindeanu, care a afirmat că amendamentul prin care s-a redus subvenția cu 40% a aparținut social-democraților:

„Doar propunerea PSD a fost aprobată. Noi suntem cel mai mare partid din coaliție și e momentul să se țină cont mai mult de propunerile noastre, dacă vor un parteneriat real.”

Această dispută pentru paternitatea măsurii accentuează percepția că asistăm mai degrabă la un joc de imagine între partide, decât la o intenție reală de reformă.

Expert Forum avertizează: „doar o reducere formală”

Organizațiile civice trag un semnal de alarmă. Expert Forum avertiza la începutul anului că fără un mecanism clar și fără garanții împotriva rectificărilor bugetare ulterioare, această așa-zisă reducere nu va rezista în timp. În plus, lipsa de transparență persistă: contractele încheiate de partide cu presa și furnizorii de servicii politice nu sunt publice, iar modul în care sunt cheltuite subvențiile rămâne netransparent.

În concluzie, în ciuda declarațiilor optimiste și a auto-felicitărilor din partea USR și PSD, realitatea bugetară a partidelor nu s-a schimbat fundamental. Promisiunea de „a tăia din risipe” rămâne, în acest moment, mai mult o iluzie politică decât o economie reală pentru contribuabili.