Încă o lege Vexler, contestată la CCR: Nicușor Dan avertizează asupra unui precedent periculos pentru libertatea religioasă și de exprimare

Președintele României, Nicușor Dan, a trimis Curții Constituționale o sesizare prin care contestă modificările aduse Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, într-un demers care redeschide o dezbatere sensibilă la granița dintre libertățile fundamentale și reglementările impuse de stat în sfera credinței.

Legea, inițiată de deputatul Silviu Vexler – și el președinte al Federației Comunităților Evreiești din România –, introduce două articole cu implicații profunde: incriminarea exercitării fără drept a funcțiilor de preot, rabin, imam sau „alte funcții clericale ori monahale, asimilate cu acestea la solicitarea cultelor”, respectiv atribuirea unui drept exclusiv cultelor religioase asupra modalităților de cinstire religioasă a unor persoane canonizate sau recunoscute ca simboluri identitare.

Textul sesizării președintelui subliniază faptul că aceste prevederi încalcă mai multe principii constituționale, între care legalitatea incriminării, claritatea normelor juridice, libertatea de conștiință și libertatea de exprimare. În opinia șefului statului, noile articole creează riscul ca acte administrative emise de Secretariatul de Stat pentru Culte – la cererea cultelor religioase – să stabilească ce funcții pot face obiectul unei infracțiuni, ceea ce mută conținutul penal din sfera legii în cea a reglementării subsecvente.

„Stabilirea conţinutului constitutiv al infracţiunii nu este realizată exclusiv prin lege, ci poate fi influențată de acte infralegale”, avertizează Nicușor Dan, invocând și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice stabilirea retroactivă sau imprecisă a faptelor penale.

O altă critică majoră se referă la formularea vagă a sintagmei „alte funcții clericale ori monahale”, care – în lipsa unei enumerări clare – poate duce la abuzuri sau la o aplicare arbitrară a legii. Președintele indică faptul că doar trei funcții sunt menționate expres: preot, rabin și imam, lăsând pe dinafară titulaturi precum muftiu, bătrân, păstor sau slujitor duhovnicesc, utilizate de alte culte legal recunoscute.

Această abordare, spune el, afectează caracterul egalitar al regimului cultelor și nu ține cont de diversitatea confesională recunoscută de statul român. „Valoarea socială ocrotită este aceeași, indiferent de denumirea funcției”, se arată în documentul de sesizare.

În plus, articolul care conferă cultelor „dreptul exclusiv asupra modalităţilor religioase de cinstire a persoanelor canonizate, beatificate, sanctificate sau recunoscute ca simboluri identitare” este criticat ca fiind o ingerință nepermisă în libertatea de exprimare și de conștiință. Președintele argumentează că astfel de practici nu pot fi monopolizate de o instituție religioasă și că orice cetățean are dreptul de a-și exprima în mod liber venerația, respectul sau recunoașterea publică față de o personalitate cu semnificație religioasă.

În sesizare se invocă și articolul 147 alineatul (4) din Constituție, referitor la obligativitatea respectării deciziilor Curții Constituționale, sugerând că noua lege ar ignora precedentele deja stabilite de CCR în materie de claritate și previzibilitate legislativă.

Proiectul de lege, adoptat de Parlament la finalul lunii iunie, readuce în discuție granița fragilă dintre dreptul statului de a reglementa și dreptul individului de a crede, de a se exprima și de a se manifesta religios. Prin sesizarea adresată Curții Constituționale, președintele Nicușor Dan pare să apere tocmai această graniță, într-un context în care legislația tinde tot mai mult să se supună solicitărilor punctuale ale unor entități religioase influente.

CCR urmează să decidă dacă aceste prevederi sunt compatibile cu spiritul și litera Constituției României și cu angajamentele internaționale asumate de stat în privința drepturilor omului.