„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu” – reacția președintelui Nicușor Dan la moartea fostului lider al României
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj sobru și tranșant la scurt timp după anunțul decesului fostului șef de stat Ion Iliescu, subliniind importanța momentului pentru memoria colectivă și pentru asumarea istoriei recente a țării.
„Istoria îl va judeca pe Ion Iliescu, personajul central al tranziției anilor ’90”, a scris șeful statului într-o reacție oficială, evocând atât rolul controversat al lui Iliescu în primii ani de după prăbușirea regimului comunist, cât și responsabilitatea prezentului de a clarifica adevărurile istorice ale acelei epoci.
Nicușor Dan a punctat, în mod special, că „este obligația noastră să lămurim marile dosare ale epocii, pentru a merge asumat mai departe”. Această afirmație face trimitere directă la dosare precum cel al Revoluției din Decembrie 1989 și cel al Mineriadelor, în care numele lui Ion Iliescu a fost asociat cu acuzații grave, încă nerezolvate pe deplin de justiție.
Mesajul s-a încheiat cu o formulă de compasiune creștină: „Dumnezeu să-l ierte!”, sugerând un echilibru între recunoașterea momentului de trecere și angajamentul față de adevăr.
Ion Iliescu a încetat din viață la vârsta de 95 de ani, la Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”, unde era internat de mai multe săptămâni. Fostul președinte se afla într-o stare critică, cu multiple disfuncții de organe, iar medicii au declarat, încă de sâmbătă, că deznodământul putea surveni în orice moment.
Reacția președintelui în funcție vine într-un climat politic în care tensiunile legate de moștenirea anilor ’90 nu s-au stins, iar apelul său la asumare și clarificare ar putea deschide o nouă etapă în raportarea instituțională la istoria post-decembristă.
Ion Iliescu rămâne o figură esențială, dar profund disputată, a istoriei contemporane românești. A condus România în trei mandate prezidențiale și a fost, pentru unii, garantul unei tranziții pașnice, iar pentru alții, simbolul unui sistem opac, care a prelungit influența structurilor comuniste sub o formă democratică de fațadă.
Cu dispariția sa fizică, rămâne deschisă întrebarea: va avea România curajul de a înfrunta, fără echivoc, adevărurile grele ale trecutului apropiat?
