Mass-media românească sub lupă: Bruxelles-ul avertizează că România întârzie reforma

Într-un peisaj mediatic din ce în ce mai polarizat și vulnerabil la presiuni politice, Comisia Europeană trage un nou semnal de alarmă: România nu a făcut niciun progres real în consolidarea independenței editoriale și în reforma mass-mediei publice. În raportul pe 2025 privind statul de drept, publicat săptămâna aceasta la Strasbourg, Bruxelles-ul subliniază stagnarea unor reforme esențiale și o serie de practici care pun în pericol pluralismul și transparența informațională.

Probleme vechi, avertismente noi

Raportul notează fără echivoc: „Nu s-au făcut progrese privind întărirea guvernanței independente și a independenței editoriale a serviciilor media publice, în conformitate cu standardele europene”. Proiectul de lege din 2021 pentru reforma televiziunii și radioului public a rămas blocat în Senat, iar Comisia avertizează că lipsa de voință politică riscă să adâncească criza de încredere în media, într-o țară în care televiziunea publică are sub 2% audiență, iar jurnalismul de investigație este tot mai fragilizat.

În paralel, raportul constată o creștere alarmantă a finanțării politice netransparente în presa privată. Peste 24 de milioane de euro au fost cheltuiți de partide pentru publicitate în 2023, adesea fără marcaje clare, în emisiuni care păreau jurnalistice, dar care erau, în realitate, comandate politic. Fenomenul s-a accentuat în campania pentru alegerile europene și a contribuit inclusiv la invalidarea primului tur al alegerilor prezidențiale, din cauza utilizării neconforme a spațiului mediatic.

CNA între misiune și neajunsuri

Un alt punct sensibil din raport vizează capacitatea redusă a Consiliului Național al Audiovizualului de a-și îndeplini atribuțiile. Cu doar 118 angajați din 153 de posturi aprobate, cu un sistem informatic învechit și sancțiuni care, uneori, nu descurajează încălcările repetate, CNA este pus în situația dificilă de a veghea asupra unui ecosistem mediatic tot mai complex și tot mai politizat.

În acest context, un exemplu care întărește și mai mult concluziile Raportului UE, ultimul concurs pentru acordarea de frecvențe radio – organizat de CNA – a readus în prim-plan nevoia unui cadru de reglementare mai transparent. Concursul, care a atras zeci de participanți din toată țara, s-a desfășurat însă în lipsa unei dezbateri publice reale despre direcția în care se îndreaptă radioul local în România și există suspiciuni rezonabile că factorul politic a fost hotărâtor în deciziile de acordare a unor licențe audiovizuale. Radio Clasic, care s-a numărat printre participanții la concursul din acest an, a demarat deja procedurile legale pentru suspendarea concursului și sesizarea Comisiei Europeane.

Lipsa de autoreglementare și captură media

Comisia remarcă și absența unui mecanism funcțional de autoreglementare în media românească. Nu există coduri etice unitare, consilii media active sau inițiative solide de responsabilizare a marilor trusturi. În lipsa acestora, radiourile și televiziunile locale – mai ales cele nou-înființate sau dependente de publicitate politică – devin vulnerabile la captură editorială.

Mai grav, presiunile asupra jurnaliștilor continuă. Raportul înregistrează noi cazuri de intimidare, urmărire și interceptare, unele aprobate de instanțe, dar care alimentează o atmosferă de teamă și autocenzură. Totodată, cazurile de SLAPP-uri (procese abuzive împotriva jurnaliștilor) rămân numeroase, iar legislația națională este încă în stadiu de transpunere a directivei europene în materie.

Comisia Europeană recomandă României să urgenteze transpunerea Actului european pentru libertatea mass-mediei (EMFA) și să creeze un cadru legislativ care să protejeze pluralismul, transparența proprietății media și independența editorială. De asemenea, cere o reglementare clară a finanțărilor politice în presă și sprijin pentru autoreglementare jurnalistică.