„Naturalis”: când natura devine muzică

Natura a fost dintotdeauna una dintre cele mai importante surse de inspirație pentru muzicieni. De la cântecul păsărilor și murmurul apelor până la furtuni, vânt și schimbarea anotimpurilor, lumea sonoră a mediului înconjurător a devenit, de-a lungul secolelor, materie primă pentru creația muzicală.

Această relație fascinantă dintre om, natură și sunet se află în centrul proiectului „Naturalis”, un concert dedicat în special muzicii baroce, care propune publicului o incursiune în felul în care compozitorii au transformat fenomenele naturale în expresie artistică.

Conceput de clavecinista Raluca Enea, proiectul reunește lucrări ale unor compozitori precum Nicolas Chédeville, Johann Heinrich Schmelzer și Heinrich Ignaz Franz von Biber, interpretate de ansamblul de muzică barocă SEMPRE pe instrumente istorice sau copii ale acestora.

Alături de repertoriul vechi, programul include și o creație contemporană: „Lettere dal Barocco”, compusă în 2026 de Adrian Pop special pentru ansamblul SEMPRE.

Natura, una dintre marile teme ale muzicii baroce

În istoria muzicii occidentale, preocuparea pentru imitarea și evocarea sunetelor naturii a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în perioada Renașterii și, mai ales, în Baroc.

Compozitorii au descoperit posibilități tot mai sofisticate de a sugera prin instrumente cântecul păsărilor, zgomotul furtunii, curgerea apelor sau mișcarea anotimpurilor.

Antonio Vivaldi rămâne probabil cel mai cunoscut exemplu, prin celebrele sale concerte „Anotimpurile”, dar și prin alte lucrări descriptive precum „Il Gardellino” sau „La Tempesta di Mare”.

Aceeași fascinație poate fi regăsită în creațiile lui Heinrich Ignaz Franz von Biber, François Couperin, Jean-Philippe Rameau sau Nicolas Chédeville.

În aceste lucrări, natura nu este doar un decor sonor. Ea devine un univers de simboluri, emoții și imagini, în care muzica încearcă să surprindă relația omului cu lumea înconjurătoare.

„Naturalis” propune redescoperirea acestui repertoriu printr-o interpretare apropiată de practicile muzicale ale epocii, punând în valoare timbrurile instrumentelor istorice și expresivitatea specifică muzicii baroce.

De la cântecul păsărilor la muzica sferelor

Unul dintre punctele de plecare intelectuale ale proiectului este tratatul „Musurgia Universalis”, publicat în 1650 de savantul german Athanasius Kircher.

Lucrarea reprezintă una dintre marile încercări ale secolului al XVII-lea de a explica muzica prin raportare la matematică, anatomie, fizică și filosofie.

Kircher a explorat conexiunile dintre sunet și corpul uman, dintre armonie și proporțiile matematice, dar și ideea, moștenită din Antichitate, a unei ordini muzicale a universului, cunoscută sub denumirea de „muzica sferelor”.

Pentru gânditorii epocii, muzica nu era doar o artă destinată plăcerii estetice, ci și o modalitate de a înțelege organizarea lumii.

Această perspectivă oferă concertului „Naturalis” o dimensiune care depășește simpla evocare a peisajelor sonore. Programul invită publicul să descopere felul în care muzicienii Barocului au încercat să transforme natura într-un limbaj artistic, folosind ritmul, armonia și timbrul instrumental.

Experiența muzicală va fi completată de comentarii muzicologice susținute de Raluca Enea, care vor introduce publicul în contextul istoric și în particularitățile lucrărilor interpretate.

O premieră contemporană inspirată de Baroc

Una dintre atracțiile programului este lucrarea „Lettere dal Barocco”, semnată de compozitorul român Adrian Pop.

Scrisă în 2026 și dedicată ansamblului SEMPRE, compoziția este prezentată în primă audiție absolută în cadrul turneului „Naturalis”. Lucrarea este alcătuită din trei secțiuni: „Piccola fantasia (sopra una fuga di J. S. Bach)”, „Malinconia” și „Dalla finestra di Scarlatti”.

Titlurile sugerează un dialog cu două mari personalități ale istoriei muzicii pentru claviatură, Johann Sebastian Bach și Domenico Scarlatti. Includerea acestei creații într-un program dominat de compozitori ai secolelor XVII și XVIII propune o întâlnire între două epoci muzicale, demonstrând că limbajul Barocului poate continua să inspire creația contemporană.

Alăturarea nu urmărește modernizarea artificială a muzicii vechi, ci evidențierea continuității unor idei artistice care traversează secolele.

Un repertoriu construit din imagini sonore

Programul „Naturalis” reunește lucrări care evocă anotimpurile, păsările și universul pastoral. Din creația lui Nicolas Chédeville vor fi interpretate fragmente din colecția „Les Saisons amusantes”, inspirate de primăvară, vremea recoltei și toamnă.

Johann Heinrich Schmelzer este prezent prin „Sonata Coukoo”, pentru vioară și basso continuo, o lucrare în care evocarea cântecului cucului devine element muzical central. Din creația lui Heinrich Ignaz Franz von Biber, publicul va asculta „Sonata Pastorella”, C 106, și „Sonata Representativa”, C 146, cunoscută și sub denumirea „Representatio Avium”.

Aceasta din urmă este una dintre lucrările reprezentative ale repertoriului baroc descriptiv, în care vioara reproduce și transformă artistic sunetele păsărilor și ale naturii.

Interpretarea pe instrumente istorice sau pe copii fidele ale acestora reprezintă un element esențial al proiectului. Sunetul viorilor baroce, al clavecinului, al teorbei și al celorlalte instrumente contribuie la reconstituirea atmosferei pentru care au fost concepute aceste partituri.

Raluca Enea și ansamblul SEMPRE

Proiectul este coordonat artistic de clavecinista Raluca Enea, una dintre personalitățile importante ale interpretării muzicii vechi în România.

Formată la Universitatea Națională de Muzică din București și specializată ulterior în Germania, la Frankfurt, Würzburg și Köln, artista și-a dedicat o parte importantă a carierei recuperării repertoriului baroc și promovării interpretării istorice.

Din 2006, Raluca Enea este directorul artistic al Festivalului de Muzică Veche București, eveniment care a adus în România muzicieni și ansambluri internaționale de prestigiu, precum Jordi Savall și Hespèrion XXI, Hopkinson Smith sau European Union Baroque Orchestra.

În 2020, a fondat ansamblul SEMPRE, o formație specializată în interpretarea muzicii vechi, care a devenit prezentă pe scenele și în festivalurile importante de profil din România.

În concertul „Naturalis”, alături de Raluca Enea, la clavecin și conducere muzicală, vor evolua violoniștii Rafael Butaru, Melinda Béres și Cosmina Salvan, violoncelistul Zsombor Lázár, Zsombor Filip la teorbă, arhilăută și chitară, precum și contrabasistul Árpád Szögyor.

Ansamblul a dezvoltat de-a lungul ultimilor ani numeroase proiecte dedicate muzicii baroce, printre care „Sempre Vivaldi”, „Haendel vs Haendel”, „Bach by Night”, „La Notte” și „Baroque Unknown”.

Un turneu în trei orașe

„Naturalis” este prezentat în cadrul unui turneu național care cuprinde trei concerte consecutive.

Primul este programat vineri, 6 noiembrie, de la ora 19:00, la Palatul Cultural din Blaj. Sâmbătă, 7 noiembrie, de la aceeași oră, ansamblul SEMPRE va concerta la Amfiteatrul Academicum al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca.

Turneul se încheie duminică, 8 noiembrie, de la ora 19:00, la Sala Auditorium a Muzeului Național de Artă al României din București.

Proiectul urmărește și extinderea accesului publicului la muzica veche interpretată pe instrumente istorice, un domeniu care rămâne insuficient reprezentat în oferta culturală din afara marilor centre muzicale.

Proiectul este organizat de Asociația Antiqva, în parteneriat cu Muzeul Național de Artă al României, și este cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Biletele pentru concertul din București sunt disponibile online, pe EVENTIM.

Dincolo de repertoriul său, „Naturalis” propune publicului o experiență muzicală construită în jurul unei idei simple: natura a fost și continuă să fie una dintre cele mai bogate surse de inspirație pentru creația artistică.

Prin dialogul dintre muzica barocă și o compoziție contemporană, concertul arată cum sunetele păsărilor, ritmurile anotimpurilor și frumusețea lumii naturale pot traversa secolele, păstrându-și forța de a emoționa și de a inspira.