Norvegia reactivează buncărele secrete din Războiul Rece, pe fondul tensiunilor cu Rusia

În inima munților norvegieni, buncăre secrete ce au adăpostit avioane de luptă și submarine în perioada Războiului Rece prind din nou viață. Amenințarea tot mai accentuată din partea Rusiei readuce în prim-plan aceste fortificații subterane construite pentru a face față unei invazii sovietice.

În nordul Norvegiei, dincolo de Cercul Polar, ascunse în stâncă, se află facilități militare impresionante precum baza aeriană Bardufoss și baza navală Olavsvern. Construite inițial pentru a proteja avioane și submarine în fața unui posibil atac sovietic, aceste structuri au fost lăsate în paragină după căderea URSS. Însă, pe fondul războiului din Ucraina și al reluării exercițiilor militare rusești în Arctica, autoritățile norvegiene au decis reactivarea lor.

O infrastructură colosală ascunsă în munți

Baza Olavsvern, săpată în stâncă dură de gabbro și protejată de un tunel de evacuare de peste 900 de metri, este emblematică pentru capacitatea Norvegiei de a ascunde tehnică militară de înaltă valoare în adăposturi sigure. În timpul Războiului Rece, Olavsvern găzduia submarine NATO și dispunea de docuri, depozite, centru de comandă subteran și facilități de reparații.

Costurile uriașe ale construcției, estimate la peste 450 de milioane de dolari, au fost suportate în mare parte de NATO. După încheierea Războiului Rece, baza a fost închisă în 2009 și vândută ulterior unui grup privat, la un preț de aproximativ 7 milioane de lire sterline – mult sub valoarea reală. Situația a stârnit controverse, mai ales după ce au fost semnalate accese acordate navelor rusești în portul secret.

În 2020, WilNor Governmental Services, companie afiliată armatei norvegiene, a recumpărat baza și a început modernizarea acesteia. Acum, inclusiv Marina SUA ia în calcul utilizarea Olavsvern pentru staționarea submarinelor nucleare.

De ce sunt din nou utile buncărele?

Atacurile cu drone low-cost asupra avioanelor de pe aerodromurile ucrainene au demonstrat vulnerabilitatea aeronavelor moderne. Avioanele F-35, cu prețuri între 80 și 110 milioane de dolari, sunt expuse dacă nu sunt protejate. Soluția? Buncăre subterane. Iar Norvegia are deja infrastructura necesară.

De la Bardufoss, unde încă din 1938 au fost adăpostite avioane, până la Olavsvern, aceste baze oferă protecție prin izolare, dispersare și structuri anti-explozie. Într-un context în care Rusia a reactivat peste 50 de baze militare în Arctica, iar țări precum China, Iran și Suedia construiesc sau repornesc propriile adăposturi subterane, Norvegia își consolidează poziția în flancul nordic al NATO.

Dilema costurilor și eficienței

Reactivate, aceste buncăre pot reprezenta un avantaj strategic important. Însă costurile sunt uriașe, iar mulți experți, precum Paul Ozorak, autor al volumului Underground Structures of the Cold War, atrag atenția asupra faptului că multe dintre vechile adăposturi din Europa de Vest au fost distruse, vândute sau sunt imposibil de utilizat din cauza degradării.

Totuși, în contextul unei lumi din ce în ce mai nesigure, tendința de a reveni „sub pământ” revine în forță. După cum afirmă Ozorak: „Dacă îți este teamă de un atac surpriză, reflexul natural este să te adăpostești sub pământ”.

Poziționată între Marea Norvegiei și Marea Barents, Norvegia controlează așa-numita „Spărtură a Ursului” – un punct de strangulare pentru flota rusă ce vizează Atlanticul. Tocmai de aceea, reactivarea bazelor de la Bardufoss și Olavsvern nu este doar simbolică, ci o mișcare strategică de descurajare și pregătire militară în fața unei posibile escaladări.