Oana Gheorghiu publică documentul care aruncă în aer discursul lui Grindeanu
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și liderul PSD, Sorin Grindeanu, au intrat într-un schimb dur de acuzații pe tema listării la bursă a unor companii de stat, după ce aceasta a susținut că fostul ministru al Transporturilor ar fi avizat exact tipul de măsură invocat de PSD și AUR în moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan.
Conflictul politic privind listarea la bursă a companiilor de stat a continuat miercuri cu un schimb de acuzații între vicepremierul interimar Oana Gheorghiu și liderul PSD, Sorin Grindeanu. Disputa a pornit de la un memorandum aprobat în martie două mii douăzeci și cinci, document în care apar semnăturile mai multor membri ai Guvernului, inclusiv cea a fostului ministru al Transporturilor.
Oana Gheorghiu a susținut că documentul demonstrează contradicția dintre poziția publică actuală a lui Sorin Grindeanu și deciziile pe care acesta le-ar fi avizat anterior. Vicepremierul interimar l-a acuzat pe liderul PSD că, în perioada în care era ministru al Transporturilor, ar fi avizat listarea la bursă a unor companii de stat precum TAROM, Compania Națională Aeroporturi București, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime, Societatea Carpatica Feroviar România și Compania Națională Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”.
În postarea sa, Oana Gheorghiu a prezentat cazul drept „dovada minciunii” lui Sorin Grindeanu, pe care l-a asociat formulei politice „Nu ne vindem țara”. Ea a afirmat că PSD a contribuit la căderea Guvernului Bolojan invocând tocmai intenția de listare a unor companii de stat, deși liderul social-democrat ar fi avizat, anterior, un document care includea astfel de propuneri.
Vicepremierul interimar a mai susținut că memorandumul conține o listă de companii, o argumentație, un calendar și un plan de acțiune, toate avizate de Sorin Grindeanu. În document ar fi menționate și alte companii pentru care au existat propuneri de listare sau analiză, printre care CEC Bank, Poșta Română, Loteria Română, Eximbank, Imprimeria Națională, Romarm, Romgaz, Cuprumin, Salrom, Oil Terminal, Complexul Energetic Oltenia, ELCEN, CNAIR, Uzina Termoelectrică Midia și Societatea Națională a Apelor Minerale.
Oana Gheorghiu a precizat că a primit documentul miercuri, că i-a verificat autenticitatea și că a primit confirmarea că acesta este original. Ea a insistat că memorandumul face referire la recomandări OECD, la obiective asumate prin PNRR și la necesitatea îndeplinirii jalonului patru sute patruzeci și trei, inclusiv prin selectarea unor intermediari autorizați, adoptarea unor hotărâri de guvern și pregătirea ofertelor publice.
Din perspectiva vicepremierului interimar, cazul indică o contradicție politică majoră: Sorin Grindeanu ar fi susținut, în calitate de ministru, un demers de listare a unor companii de stat, iar apoi ar fi participat la demiterea Guvernului Bolojan pe motiv că acesta ar fi urmărit același tip de politică.
Replica lui Sorin Grindeanu a venit tot printr-o postare publică. Liderul PSD a respins acuzațiile și a susținut că Oana Gheorghiu confundă termenul de „propunere” cu cel de „aprobare”. El a afirmat că memorandumul nu trebuie citit selectiv, ci integral, și că documentul ar fi fost inițiat de Mihnea Claudiu Drumea, pe care l-a prezentat drept coleg de partid al lui Ilie Bolojan.
Grindeanu a explicat că memorandumul conține trei categorii distincte de informații: o listă a propunerilor brute primite de la Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Bursa de Valori București și Fondul Proprietatea; o listă intermediară, rezultată după ședințele de lucru; și o listă finală propusă Guvernului spre aprobare.
Potrivit liderului PSD, lista finală cuprindea doar trei companii: CNCIR, Compania Națională Administrația Porturilor Maritime și Societatea Carpatica Feroviar România. El a subliniat că TAROM, Compania Națională Aeroporturi București și Aeroportul Internațional Timișoara nu se regăsesc în lista finală și, prin urmare, nu pot fi prezentate drept companii a căror listare ar fi fost aprobată de el.
„Sunt propuneri respinse. Doamna Gheorghiu le prezintă ca propuneri aprobate. Asta nu este o interpretare diferită a faptelor. Este o inversare a lor”, a susținut Sorin Grindeanu.
Fostul ministru al Transporturilor a afirmat că avizul său a vizat un memorandum tehnic, nu o decizie politică de vânzare sau listare generalizată a companiilor statului. În interpretarea sa, documentul analiza cadrul legal pentru o eventuală listare, enumera propunerile primite de la instituții, le filtra și propunea Guvernului o listă scurtă de trei companii.
Grindeanu a insistat că avizul său privea documentul în ansamblu, inclusiv concluziile acestuia, adică inclusiv excluderea unor companii precum TAROM sau Compania Națională Aeroporturi București din lista finală. El a calificat drept „un exercițiu de imaginație” afirmația că ar fi avizat listarea TAROM pe baza unui document care, în opinia sa, ar explica tocmai de ce TAROM nu era propusă pentru listare.
Liderul PSD a mai susținut că memorandumul urmărea îndeplinirea jalonului patru sute patruzeci și trei din PNRR, care prevede listarea, restructurarea sau aplicarea unor mecanisme de tip lease pentru cel puțin trei companii de stat din domeniul energiei și al transporturilor. Din această perspectivă, Grindeanu afirmă că, în calitate de ministru, a avizat o variantă prudentă de implementare, limitată la trei companii, nu la o listă extinsă.
El a respins și ideea că listarea la bursă ar echivala automat cu vânzarea unei companii. Potrivit liderului PSD, acuzația potrivit căreia ar fi vrut „să vândă țara” pentru că a avizat implementarea unei obligații din PNRR ar trebui, dacă ar fi validă, îndreptată mai degrabă către guvernele care au negociat și semnat PNRR, nu către un ministru care a aplicat obligațiile asumate.
Disputa dintre Oana Gheorghiu și Sorin Grindeanu apare pe fondul acuzațiilor formulate în moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. În textul moțiunii, inițiatorii au susținut că Executivul pregătea o amplă înstrăinare de active strategice ale statului, sub pretextul unor obligații din PNRR și al unor analize exploratorii.
Moțiunea acuza Guvernul că ar fi intenționat să scoată la vânzare pachete de acțiuni din companii profitabile, fără consultare politică, fără dezbatere publică și fără o minimă asumare. Inițiatorii au susținut că astfel de operațiuni ar fi putut produce pierderi de miliarde de lei pentru statul român prin subevaluarea activelor.
Printre companiile invocate în dezbaterea politică s-au numărat Hidroelectrica și Romgaz, prezentate de inițiatorii moțiunii drept piloni ai securității energetice și surse importante de venituri la buget. În același timp, Oana Gheorghiu a acuzat PSD că amestecă deliberat companii aflate în situații foarte diferite, de la societăți deja listate până la companii analizate exploratoriu sau aflate în procese de reformă, pentru a construi o imagine de panică publică.
Vicepremierul interimar a susținut anterior că reforma companiilor de stat nu înseamnă lichidarea patrimoniului public, cedarea controlului sau vânzarea pe ascuns. În opinia sa, PSD a transformat o discuție despre guvernanță corporativă, piață de capital și disciplină în administrarea companiilor de stat într-o campanie de isterizare publică.
Schimbul de replici dintre Gheorghiu și Grindeanu arată că tema companiilor de stat rămâne una dintre principalele linii de conflict după căderea Guvernului Bolojan. Dincolo de disputa tehnică privind conținutul memorandumului, confruntarea are o miză politică directă: cine poate revendica reforma companiilor publice și cine poate fi acuzat că folosește această temă ca instrument de mobilizare electorală.
