Sărbătoare mare pentru creștinii ortodocși: Sfinții Împărați Constantin și Elena, prăznuiți cu evlavie în toată țara
București, 21 mai 2025 — Biserica Ortodoxă Română celebrează miercuri, 21 mai, pe Sfinții Împărați Constantin și Elena, prilej de profundă bucurie duhovnicească pentru milioane de credincioși din România și din diaspora. Este una dintre cele mai îndrăgite sărbători din calendarul ortodox, întrucât peste 1,7 milioane de români își serbează onomastica în această zi, purtând cu mândrie numele celor doi mari sfinți ai creștinătății.
Constantin și Elena – Părinții libertății religioase în Imperiul Roman
Gaius Flavius Valerius Aurelius Constantinus, cunoscut drept Sfântul Constantin cel Mare, este împăratul care a pus capăt persecuțiilor împotriva creștinilor. Prin celebrul Edict de la Milan, emis în anul 313, Constantin a acordat libertate de cult creștinismului, punând astfel piatra de temelie a unei epoci noi în istoria Europei. În 321, el a decretat duminica drept zi de odihnă și sărbătoare pentru toți cetățenii imperiului, incluzând participarea soldaților la slujbe creștine.
Marele împărat este și ctitorul noii capitale a Imperiului Roman, Constantinopol, inaugurată la 11 mai 330, un oraș care va rămâne pentru o mie de ani bastionul creștinătății răsăritene.
Alături de el, mama sa, Sfânta Elena, este venerată pentru râvna sa religioasă și pentru pelerinajul în Țara Sfântă, unde a contribuit la descoperirea lemnului Sfintei Cruci și a ridicat importante lăcașuri de cult. Originară, probabil, din Drepanum – devenit ulterior Helenopolis –, Sfânta Elena a devenit o figură emblematică la curtea imperială odată cu urcarea fiului ei pe tronul Romei.
Sărbătoare de suflet pentru peste 1,7 milioane de români
Potrivit datelor oficiale ale Direcției Generale de Evidență a Populației, 675.241 de bărbați și 1.098.263 de femei poartă numele Constantin, Elena sau derivatele acestora. Cei mai numeroși sunt cei care poartă numele Elena (830.439) și Constantin (422.622), urmați de cele care se numesc Ileana (94.115).
Ceremonii solemne la Catedrala Patriarhală din București
În centrul sărbătorii se află, ca în fiecare an, Catedrala Patriarhală din București, care își serbează hramul în această zi. Lăcașul de cult, ridicat în secolul al XVII-lea de voievodul Constantin Șerban Basarab, găzduiește o parte din moaștele Sfinților Împărați, aduse în anul 2002 din Cipru de la Mănăstirea Kykkos.
Programul liturgic de miercuri este unul deosebit:
- ora 7:00 – Așezarea spre închinare a moaștelor Sfântului Ierarh Nectarie, ale Sfinților Împărați Constantin și Elena și ale Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, în baldachinul de lângă catedrală;
- ora 8:00 – Slujba Miezonopticii și Acatistul Sfinților Împărați;
- ora 09:15 – Sfânta Liturghie, oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, împreună cu un sobor de ierarhi, preoți și diaconi, la Altarul Mare de Vară;
- ora 16:00 – Slujba Vecerniei și a Paraclisului Sfinților Împărați;
- aprox. ora 21:00 – Introducerea moaștelor în catedrală, după ce ultimul credincios se va fi închinat.
Hramuri și tradiții în toată țara
Pe lângă Catedrala Patriarhală, numeroase biserici din România, dar și din diaspora, poartă hramul Sfinților Împărați. În multe localități se organizează pelerinaje, procesiuni, slujbe speciale și agape frățești.
Ziua de 21 mai este și un moment de reflecție pentru credincioși, o ocazie de a redescoperi forța credinței, dar și de a mulțumi pentru modelul de conducere luminată și înțeleaptă lăsat de Constantin și Elena – simboluri ale unității dintre autoritate și credință.
La mulți ani tuturor celor care poartă numele Constantin, Elena și derivatele acestora! Fie ca binecuvântarea sfinților să vă însoțească în fiecare zi!
