Aproape 33% dintre elevii care au susținut simularea examenului de Bacalaureat 2025 la disciplina Istorie nu au reușit să enumere două practici politice totalitare din perioada comunistă, relevă analiza oficială publicată de Ministerul Educației și Cercetării pe 28 aprilie. Această cerință a făcut parte din Subiectul I, unde doar 44,07% dintre candidați au obținut punctaj maxim, în timp ce 32,55% au fost notați cu zero puncte.
Probleme majore la cerințele de sinteză și asociere
În timp ce exercițiile de extragere de informații directe din texte au avut o rată de succes de peste 90%, cerințele care presupuneau sinteză, analiză și asociere au ridicat dificultăți semnificative. La ultimul item al Subiectului I, unde elevii trebuiau să asocieze o practică politică actuală cu una din secolul XX, doar 44,55% dintre respondenți au primit punctaj maxim, iar 55,45% nu au primit niciun punct.
Această diferență evidențiază o problemă structurală în formarea competențelor analitice și de înțelegere profundă a fenomenelor istorice, elevii fiind mai degrabă antrenați să extragă informații punctuale decât să facă conexiuni între epoci și evenimente.
Extragerea de informații – singura salvare pentru mulți elevi
Rata de succes a fost impresionantă la întrebările directe: la Subiectul II, 98,69% dintre elevi au reușit să numească un revoluționar moldovean din Revoluția de la 1848, iar la întrebările de bază privind identificarea secolului sau a unui domnitor din sursă, peste 85% dintre elevi au luat punctaj maxim.
Această realitate a fost semnalată și de profesori precum Sorin Langu, care atrăgea atenția încă din 2024 că elevii pot obține note de trecere fără să dețină cunoștințe temeinice de istorie, ci doar prin abilități de citire și înțelegere a textului.
Eseul istoric – marea provocare: aproape jumătate au luat punctaj zero
Situația se agravează la Subiectul al III-lea, unde elevii au avut de redactat un eseu despre evoluția Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei între secolele XIV-XVIII. Aproape jumătate dintre candidați au primit punctaj zero la diverse repere ale eseului, cum ar fi prezentarea aspectelor organizării instituționale a Transilvaniei sau formularea unui punct de vedere despre Moldova și Țara Românească.
Mai mult, 61,10% dintre lucrări au fost punctate cu zero la capitolul organizării logice a eseului, iar 41,10% nu au respectat limita de două pagini cerută de barem.
Performanțe fragmentate la Subiectul I
În detaliu, la Subiectul I:
- 95,34% au identificat corect organizația internațională menționată în sursa A;
- 91,54% au extras o informație despre cultură din sursa B;
- 89,13% au numit liderul politic din surse;
- Dar doar 23,37% au reușit să prezinte corect alte două practici totalitare față de cele din surse.
Această fragmentare a rezultatelor indică o învățare superficială, centrată pe extragerea de informații evidente, nu pe înțelegerea și interpretarea proceselor istorice.
Un semnal de alarmă pentru sistemul de învățământ
Simularea Bacalaureatului 2025 la Istorie scoate la iveală deficiențe grave în formarea gândirii critice și analitice a elevilor. Deși capacitățile de lectură și deducție minimală sunt larg răspândite, abilitățile de interpretare, conexiune și sinteză a informațiilor istorice sunt slabe.
În condițiile în care mai bine de o treime dintre elevi nu reușesc să treacă pragul notei 5 la disciplinele fundamentale, iar cunoștințele istorice se reduc adesea la răspunsuri extrase mecanic din texte, este evident că sistemul educațional are nevoie de o reformă profundă în predarea istoriei — axată nu doar pe memorare, ci pe formarea unei înțelegeri autentice a trecutului.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
