Tăieri, taxe și plafonări: Premierul Ilie Bolojan anunță cele mai dure măsuri fiscale din ultimul deceniu
Premierul Ilie Bolojan a prezentat miercuri, într-o amplă conferință de presă la Palatul Victoria, cel mai cuprinzător pachet de măsuri fiscale și structurale de după criza din 2008, menite să reducă deficitul bugetar și să stabilizeze finanțele publice. Noile decizii includ creșteri de taxe, plafonări de venituri, eliminări de beneficii și reduceri de cheltuieli bugetare. Bolojan a recunoscut că măsurile sunt impopulare, dar inevitabile.
TVA la două viteze: 11% și 21%
Una dintre cele mai semnificative modificări este reașezarea cotei de TVA. În prezent, România are trei niveluri de taxare: 5%, 9% și 19%. Bolojan a anunțat că acestea vor fi înlocuite cu două cote: una redusă de 11%, aplicabilă pentru produse de bază și servicii publice, și una standard de 21%, aplicabilă pentru restul bunurilor și serviciilor.
La cota de 11% vor rămâne alimentele, medicamentele, serviciile de apă și canalizare, apa pentru irigații, cărțile, lemnele de foc și energia termică, dar și industria Horeca – cel puțin temporar. Premierul a avertizat că, dacă până în luna octombrie nu vor fi înregistrate creșteri semnificative ale încasărilor, sectorul Horeca ar putea fi mutat la cota de 21%.
Accize mai mari pe combustibili, alcool și tutun
Premierul a anunțat și o creștere cu 10% a accizelor pentru băuturile alcoolice și carburanți. Pentru motorină, se va aplica o schemă de restituire parțială pentru companiile de transport, pentru a atenua impactul asupra costurilor logistice. Totodată, vor fi majorate accizele pentru țigări.
Dividende, bănci și jocuri de noroc: taxări suplimentare
Un punct central al reformei fiscale este majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%, începând cu 1 ianuarie 2026. În paralel, profiturile băncilor vor fi taxate suplimentar, având în vedere randamentele ridicate ale acestora în regiune. O altă măsură este suprataxarea câștigurilor din jocurile de noroc, pentru care Guvernul vizează o creștere cu minimum 30% a încasărilor la buget.
Bursele elevilor și reforma în Educație
Bolojan a criticat extinderea necontrolată a burselor de merit, afirmând că România cheltuie aproape un miliard de euro anual doar pentru burse, față de 188 milioane în urmă cu trei ani. „Nu mai știm ce înseamnă meritul”, a spus premierul, făcând referire la discrepanțele dintre mediile acordate și rezultatele de la Bacalaureat.
Guvernul propune menținerea doar a burselor sociale, alocate strict pe criterii de nevoi, și a burselor de merit, dar în număr limitat, acordate pe baza unor criterii naționale clare.
În plus, norma didactică în învățământul preuniversitar și universitar va crește cu două ore săptămânal. Astfel, profesorii vor preda 18-20 de ore din cele 40 pe care le petrec săptămânal pentru activități legate de școală. Statul va reduce masiv costurile cu plata cu ora, echivalentul a peste 30.000 de norme didactice.
Salarii și pensii înghețate în 2025
Premierul a confirmat că în 2025 nu vor exista majorări ale pensiilor și salariilor în sectorul public, care în 2024 au cunoscut creșteri semnificative – peste 20% la salarii și peste 30% la pensii. „Această măsură va fi temporară, exclusiv pentru anul viitor”, a subliniat Bolojan.
„Legale, dar imorale”: primele CCR sub semnul întrebării
Întrebat despre indemnizațiile de pensionare de 180.000 de lei pentru trei judecători ai Curții Constituționale, Bolojan a răspuns: „Dacă sunt bani, ele sunt legale. Dar, în contextul actual, cred că sunt profund imorale.” El a avertizat că rectificarea bugetară va fi una negativă, fără alocări suplimentare, și a făcut apel la „decență și normalitate”.
Asumare guvernamentală în săptămâna viitoare
Pachetul de reforme va fi pus în transparență decizională începând de joi și va fi adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului în cursul săptămânii viitoare. „Nu sunt măsuri populare, dar sunt măsuri necesare. E momentul în care trebuie să fim din nou corecți”, a conchis premierul.
România se pregătește, astfel, pentru o recalibrare bugetară profundă, cu impact imediat asupra tuturor categoriilor sociale. În timp ce unii vor resimți direct tăierile, alții vor suporta povara unor taxe mai mari. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor convinge piețele financiare și Comisia Europeană că România își poate ține în frâu deficitul.
