Vaccinarea anti-HPV și lupta cu cancerul de col uterin în România

Un apel ferm pentru prevenție, educație și reorganizarea sistemului de sănătate publică

Într-un amplu interviu acordat News.ro, profesorul dr. Gheorghe Peltecu, medic primar în obstetrică-ginecologie și unul dintre cei mai respectați experți în oncologia ginecologică din România, trage un semnal de alarmă privind realitățile dramatice ale cancerului de col uterin în țară și subliniază importanța crucială a vaccinării HPV și a implementării unui sistem național eficient de screening.

Un cancer prevenibil, dar ignorat

Cancerul de col uterin este una dintre puținele forme de cancer care pot fi prevenite prin vaccinare, afirmă răspicat profesorul Peltecu. Virusul HPV, responsabil pentru declanșarea bolii, este o infecție cu transmitere sexuală, iar vaccinul este eficient doar înainte de expunerea la virus. De aceea, perioada ideală pentru vaccinare este între 11 și 14 ani, când majoritatea adolescenților nu și-au început viața sexuală, iar eficiența imunizării atinge 100%.

„Este revoltător că unii medici de familie încă le spun părinților că vaccinul nu e sigur. Este o aberație medicală și o barieră periculoasă în calea prevenirii cancerului”, avertizează Peltecu.

Gardasil 9 – vaccinul disponibil în România

Vaccinul folosit în România, Gardasil 9, acoperă nouă tulpini HPV cu risc oncogen crescut, dintre care tipurile 16 și 18 sunt responsabile pentru 70% din cazurile de cancer de col uterin. Alte tulpini – 31, 33, 45, 52 și 58 – sunt implicate în încă 15% dintre cazuri. Prin urmare, vaccinul oferă o protecție extinsă și este recomandat atât fetelor, cât și băieților.

Începând cu 1 decembrie 2023, statul român asigură compensarea integrală a vaccinului pentru fetele și băieții cu vârsta între 11 și 18 ani și 50% pentru femeile cu vârsta de până la 45 de ani.

Vaccinarea, utilă și după adolescență, dar cu limitări

Pentru cei care nu s-au vaccinat în perioada optimă, imunizarea este permisă până la 26 de ani, cu șanse rezonabile de eficiență. Peste această vârstă, vaccinarea este condiționată de o discuție medicală individualizată: „La această vârstă, mulți au fost deja expuși virusului. Vaccinul nu tratează, ci previne. Nu mai are sens să vaccinăm persoane care au fost deja infectate cu tulpini cancerigene și care nu au parteneri noi sau instabili”, explică medicul.

Eșecul organizării vaccinării prin medicii de familie

Profesorul Peltecu se arată tranșant în privința modului în care România organizează vaccinarea HPV: „Vaccinarea în școli este singura metodă eficientă. Ori la noi, sarcina e pasată medicilor de familie, ceea ce va duce inevitabil la un eșec. Nu e suficient să ai vaccinul gratuit, trebuie să ajungă efectiv la copii. Altminteri, doar risipim bani publici”.

Pentru a soluționa lipsa medicilor în școli, Peltecu propune implicarea studenților la medicină în campaniile de vaccinare.

Screeningul, veriga lipsă din sistem

Pe lângă prevenția primară prin vaccinare, România suferă la capitolul prevenție secundară – screeningul. Datele arată că în România, cancerul de col este depistat cel mai frecvent în stadii avansate, când tratamentele sunt doar paliative. Motivul? Lipsa unui program de screening coerent și eficient.

„Screeningul înseamnă testarea femeilor sănătoase, fără simptome, la intervale regulate. Trebuie să existe un sistem organizat, cu grupe de vârstă clare – între 25 și 65 de ani – și testare la fiecare 3 sau 5 ani, în funcție de rezultat”, explică profesorul. În alte state, femeile primesc acasă scrisori de convocare, iar în cazurile greu accesibile se recurge la autotestare.

Modelul Turciei și propunerea pentru România

Profesorul Peltecu menționează un model de succes din Turcia, unde autotestarea este utilizată pentru a acoperi populația din zonele izolate. Femeile primesc kituri acasă, recoltează probe singure și le trimit prin poștă la laboratoare specializate. În România, spune el, s-ar putea implementa un sistem similar: „Am propus un program național cu 3-4 megalaboratoare care să deservească regiunile euro-statistice. Acolo să ajungă testele, să fie analizate automatizat, iar cazurile pozitive să fie direcționate către centre specializate pentru tratament”.

Statistici alarmante

În 2023, România a înregistrat 3.380 de cazuri noi de cancer de col uterin, adică 7,5% din totalul cazurilor oncologice, acesta fiind al treilea cel mai frecvent tip de cancer la femei, după cel de sân și colorectal. În 2022, 1.800 de femei au murit din cauza acestei boli. Spre comparație, în Europa Occidentală, cancerul de col nici nu mai intră în primele zece tipuri de cancer ca frecvență.

Nu este doar o problemă medicală, ci una de sistem

Apelul profesorului Peltecu este clar: România are nevoie de un program real de prevenție, construit pe știință, nu pe prejudecăți. „Vaccinarea și screeningul nu trebuie doar anunțate în conferințe de presă, ci implementate riguros și constant. Viața a mii de femei depinde de asta”.

Este un mesaj care vine nu doar din partea unui medic, ci din partea unui om care și-a petrecut o viață în slujba sănătății femeii. Într-o țară în care prea multe cancere sunt descoperite prea târziu, vocea profesorului Peltecu trebuie ascultată.