CCR restrânge transparența publică: Declarațiile de avere nu vor mai include bunurile soțului și nu vor mai fi publice

O decizie cu implicații majore în lupta anticorupție și în accesul la informații

Curtea Constituțională a României a decis că prevederile legale care impuneau includerea veniturilor și bunurilor soțului sau soției în declarațiile de avere sunt neconstituționale. De asemenea, declarațiile de avere și de interese nu vor mai fi publice. Aceste decizii, pronunțate cu unanimitate, respectiv cu majoritate de voturi, au fost motivate prin invocarea dreptului la viață privată, consacrat de Constituție și de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Declarațiile de avere: doar pe propria răspundere, fără terți

Articolul 3, alineatul 2, din Legea nr.176/2010, care impunea includerea în declarația de avere a drepturilor și obligațiilor soțului/soției și ale copiilor aflați în întreținere, a fost declarat neconstituțional în măsura în care face referire la alte persoane decât declarantul.

Curtea a argumentat că o declarație pe proprie răspundere nu poate angaja răspunderea penală a unei persoane pentru faptele sau bunurile altor persoane, cum ar fi soțul, soția sau copiii majori aflați în întreținere. În opinia judecătorilor constituționali, legea criticată nu ține cont de regimul juridic distinct al bunurilor în cadrul unei căsnicii și creează riscul ca declarantul să fie tras la răspundere penală pentru date pe care nu le cunoaște direct.

Adio transparenței online: declarațiile nu vor mai fi publice

CCR a mai declarat neconstituționale prevederile articolelor 6 alin. (1) lit. d) și 12 alin. (6) din aceeași lege, care reglementau publicarea pe internet a declarațiilor de avere și de interese. În forma actuală, aceste documente erau publicate pe site-urile instituțiilor publice și ale Agenției Naționale de Integritate, cu anumite date anonimizate.

Curtea a decis că această practică încalcă dreptul la viață privată, protejat de art. 26 din Constituție, subliniind că „autoritățile publice respectă și ocrotesc viața intimă, familială și privată”. Conform testului de proporționalitate aplicat de judecători, simpla depunere a declarației la ANI este suficientă pentru a preveni corupția, scopul declarat al legii. Publicarea online este considerată excesivă și neproporțională.

Declarațiile rămân obligatorii, dar doar pentru ANI

Curtea Constituțională a precizat că decizia nu exonerează persoanele vizate de obligația de a completa și depune declarațiile de avere și de interese. Ele vor fi transmise exclusiv Agenției Naționale de Integritate, care le va gestiona potrivit competențelor legale. Eliminarea publicității acestor documente nu presupune dispariția lor, ci doar limitarea accesului publicului.

Decizia se aplică doar în viitor

Noua interpretare se va aplica doar declarațiilor completate după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al României. Cele depuse anterior rămân valabile și, implicit, pot fi în continuare accesibile conform regulilor existente la momentul redactării lor.

O decizie controversată, cu impact larg

Această hotărâre vine într-un moment în care societatea civilă cere mai multă transparență și integritate în exercitarea funcțiilor publice. Decizia ridică semne de întrebare cu privire la eficiența mecanismelor de control public și la capacitatea ANI de a acționa în mod independent și eficient, fără presiunea opiniei publice. Totodată, ea oferă o nouă perspectivă asupra echilibrului dintre dreptul la viață privată și interesul public într-o democrație funcțională.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Dumitrița-Laura Chițan, într-un proces aflat pe rolul Tribunalului București, înregistrat la CCR încă din 2019. După aproape șase ani, decizia vine să rescrie regulile jocului în materie de integritate publică în România. Urmează ca Parlamentul să legifereze în acord cu această hotărâre, redefinind cadrul normativ al declarațiilor de avere în spiritul noii jurisprudențe constituționale.