Bolojan: România pierde 770 milioane euro din PNRR din salarii
România se confruntă cu pierderi semnificative de fonduri europene din cauza neîndeplinirii unor jaloane esențiale. Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în urma implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), țara va pierde 770 de milioane de euro din cauza legii salarizării și până la 100 de milioane de euro pe decarbonizare.
În cadrul bilanțului PNRR, Ilie Bolojan a subliniat că România nu a reușit să îndeplinească jalonul referitor la legea salarizării, ceea ce a dus la pierderi de 770 de milioane de euro. Aceste fonduri erau esențiale pentru continuarea reformelor și investițiilor planificate în diverse domenii.
Impactul asupra decarbonizării
Pe lângă pierderile legate de legea salarizării, Bolojan a menționat că România va pierde și până la 100 de milioane de euro în cadrul inițiativelor de decarbonizare. Aceste sume erau destinate proiectelor menite să reducă emisiile de carbon și să sprijine tranziția către surse de energie mai curate.
Proiecte promițătoare pentru 2027
În ciuda acestor pierderi, Bolojan a anunțat repornirea combinatului Azomureș, programată pentru primul trimestru din 2027, după preluarea de către Romgaz. De asemenea, centrala electrică de la Iernut, care a suferit întârzieri de zece ani, va intra în probe în această iarnă, cu o capacitate de producție planificată pentru 2027.
Finalizarea PNRR și perspectivele de investiții
Premierul a declarat că România ajunge la finalul perioadei de implementare a PNRR, program care include o componentă de granturi de aproximativ 13,5 miliarde de euro și o componentă de împrumuturi, redusă la aproximativ 7 miliarde de euro. Deși 31 august este termenul-limită pentru implementarea investițiilor, România mai are până la 30 septembrie pentru a transmite ultima cerere de plată, iar Comisia Europeană va evalua îndeplinirea jaloanelor și țintelor.
Investiții în infrastructură și eficiență energetică
Printre rezultatele notabile ale PNRR, Bolojan a enumerat investițiile în infrastructura rutieră și feroviară, spitale, școli și eficiență energetică. Un exemplu menționat este deschiderea sectorului Adjud – Bacău Sud al Autostrăzii Moldovei, care a crescut lungimea circulabilă a A7 Ploiești – Pașcani la aproximativ 242 de kilometri.
