Curtea Constituțională a României (CCR) este chemată să se pronunțe, în cursul zilei de astăzi, asupra unei excepții de neconstituționalitate care ar putea rescrie radical regimul juridic al declarațiilor de avere. În centrul dezbaterii se află două articole esențiale din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor publice – unul referitor la obligativitatea declarării bunurilor și veniturilor membrilor familiei, iar celălalt privind publicarea acestor declarații pe site-urile instituțiilor publice.
Cazul care a declanșat sesizarea
Litigiul care a ajuns la Curtea Constituțională își are originea în dosarul nr. 45/301/2018, aflat pe rolul Tribunalului București, în care Dumitrița Laura Chițan, funcționar public, a contestat o sancțiune aplicată de Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru presupuse nereguli în completarea declarației de avere.
Chițan a invocat faptul că prevederea care obligă la declararea veniturilor soțului și copiilor încalcă dreptul la viață privată, garantat de articolul 26 din Constituție. Ea a argumentat că membrii familiei trebuie să aibă dreptul de a decide dacă își dezvăluie sau nu situația financiară și că publicarea online a declarațiilor, chiar și cu anonimizare parțială, poate duce la expunerea unor informații sensibile precum identitatea copiilor, locația bunurilor sau veniturile familiei.
Argumentele instanței: transparență vs. intimitate
Deși Tribunalul București a admis sesizarea Curții Constituționale, considerând că excepția este admisibilă, judecătorii au respins fondul argumentelor, afirmând că prevederile sunt conforme cu Constituția. Instanța a subliniat că:
Dreptul la viață privată nu este absolut și poate fi restrâns prin lege, dacă scopul este legitim și măsura este proporțională; Scopul legii 176/2010 este acela de a preveni corupția și de a asigura transparența, inclusiv în contextul regimului de comunitate de bunuri; Indicarea bunurilor în declarația de avere nu aduce atingere dreptului de proprietate, ci este o condiție legală de funcționare în serviciul public.
Ce urmează dacă CCR admite excepția
Conform surselor din sistemul juridic, președintele CCR, Marian Enache, ar fi raportorul dosarului, iar concluziile preliminare ale raportului său ar recomanda admiterea excepției. O astfel de decizie ar avea efecte structurale asupra regimului de transparență instituțională din România:
Obligația de a declara veniturile și bunurile soțului/soției și copiilor ar putea fi eliminată, afectând capacitatea ANI de a urmări traseele ocolite ale îmbogățirii nejustificate; Publicarea online a declarațiilor de avere ar putea fi limitată sau modificată radical, cu accent pe anonimizare extinsă sau acces restricționat; Ar fi necesară o revizuire a legislației privind integritatea publică, în condițiile în care multe anchete ANI pornesc de la analiza averii familiei ca întreg; Pe de altă parte, decizia ar putea fi privită ca un gest în direcția întăririi protecției datelor personale și a vieții private, în contextul noilor standarde europene privind confidențialitatea.
Un moment de cotitură între interesul public și libertatea individuală
La granița fragilă dintre interesul public al transparenței și dreptul constituțional la viață privată, CCR este chemată să stabilească un precedent de maximă importanță. Decizia pe care o va lua nu va afecta doar modul în care sunt completate și publicate declarațiile de avere, ci și echilibrul dintre controlul public asupra funcției și autonomia vieții personale într-un stat democratic.
Indiferent de hotărârea finală, aceasta va genera reacții ample în societate, de la instituții anticorupție până la organizații pentru drepturile omului, iar o eventuală modificare a regimului actual va deschide o nouă etapă în definirea integrității funcției publice în România.
Descoperă mai multe la Radio Clasic FM
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
