Creierul în alertă: valurile de căldură și impactul lor tăcut, dar devastator asupra sănătății neurologice

Pe măsură ce criza climatică escaladează, valurile de căldură devin nu doar o provocare fizică, ci și o amenințare directă asupra celui mai sofisticat organ al corpului uman: creierul. În întreaga lume, neurologi, cercetători și pacienți încep să vadă o realitate alarmantă – căldura extremă nu afectează doar confortul, ci și funcționarea profundă a minții.

Pentru Stephanie Smith, lupta cu efectele căldurii a început devreme. Fiul ei, Jake, a avut prima criză convulsivă la doar cinci luni, într-o zi caniculară. Ani mai târziu, diagnosticul avea să confirme una dintre cele mai dificile forme de epilepsie: sindromul Dravet. Vara aducea, inevitabil, mai multe convulsii, mai multă teamă, mai multă fragilitate. „Verile devin tot mai greu de suportat. Căldura e acum un factor permanent de risc pentru viața copilului meu”, mărturisește ea.

Căldura și neurologia: o conexiune ignorată prea mult timp

Dr. Sanjay Sisodiya, neurolog la University College London și pionier în studiul legăturilor dintre climă și funcționarea cerebrală, confirmă: epilepsia, AVC-ul, scleroza multiplă, migrenele și encefalita sunt doar câteva dintre afecțiunile neurologice agravate de căldură. În timpul caniculei din 2003 din Europa, aproape 7% dintre decesele în exces au fost legate direct de complicații neurologice. Situații similare s-au înregistrat și în Marea Britanie, în 2022.

„Creierul nu e doar sensibil la temperatură. Este profund dependent de un echilibru termic fin, de câteva zecimi de grad. Orice abatere afectează transmiterea impulsurilor nervoase, comportamentul și, în cazuri extreme, viața însăși”, avertizează Sisodiya.

O lume mai fierbinte, o minte mai vulnerabilă

Căldura extremă perturbă inclusiv starea mentală a persoanelor fără boli neurologice. Studiile arată o creștere a nivelului de agresivitate, iritabilitate, depresie și decizii riscante în rândul populației în timpul valurilor de căldură. Iar pentru pacienții neurologici, riscurile sunt exponențiale.

Reglarea temperaturii este, paradoxal, o funcție cerebrală. În unele afecțiuni – precum scleroza multiplă – această funcție este compromisă. Medicamentele pentru boli psihice și neurologice pot, de asemenea, inhiba transpirația sau semnalele de alarmă ale organismului, crescând riscul de insolație sau chiar deces.

În plus, nopțile călduroase perturbă somnul, ceea ce poate declanșa crize la pacienții epileptici sau poate agrava demența. La persoanele în vârstă, combinația dintre degradarea cognitivă și incapacitatea de a percepe sau gestiona căldura crește dramatic vulnerabilitatea.

AVC-uri, nașteri premature și copii afectați neurologic

Un studiu recent ce a analizat decesele din accidente vasculare cerebrale în 25 de țări arată că în zilele cele mai călduroase se înregistrează în medie două decese în plus la fiecare mie de cazuri de AVC ischemic. La scară globală, acest lucru s-ar putea traduce în peste 10.000 de decese suplimentare pe an.

Iar impactul începe încă din pântec. Profesorul Jane Hirst de la Imperial College London subliniază o corelație clară între valurile de căldură și nașterile premature, care la rândul lor pot conduce la întârzieri în dezvoltarea neurologică și afectarea cogniției.

Pericolul ascuns: bariera hemato-encefalică și bolile transmise de țânțari

În paralel, creșterea temperaturilor afectează inclusiv bariera protectoare a creierului, permițând toxinelor, virusurilor și bacteriilor să pătrundă mai ușor în sistemul nervos central. Iar schimbările climatice favorizează extinderea arealului țânțarilor care transmit boli neurologice, precum Zika, chikungunya sau dengue.

„Zika poate provoca microcefalie la nou-născuți. Iar odată cu încălzirea climei și iernile blânde, sezonul de reproducere al țânțarilor se extinde”, explică Tobias Suter, entomolog la Institutul Elvețian de Sănătate Publică.

Cine e cel mai vulnerabil?

Cercetările arată că vârstnicii, persoanele cu venituri mici și pacienții cronici sunt cei mai expuși. În regiunile cu venituri medii și scăzute – deja afectate sever de schimbările climatice – riscul este și mai mare. Disparitățile sociale și geografice se adâncesc.

Dar vulnerabilitatea poate fi și genetică, avertizează Sisodiya. „Există variante genetice care afectează structura proteinelor din creier. Acestea pot deveni periculoase doar în condiții extreme – precum cele induse de încălzirea globală. Ce vedem azi la pacienți neurologici ar putea deveni relevant pentru toată populația mâine.”

Ce urmează?

E nevoie urgentă de sisteme de avertizare, politici de protecție socială, investiții în infrastructură adaptată căldurii și, mai ales, de recunoașterea riscului neurologic al schimbărilor climatice.

„Era încălzirii globale s-a încheiat. A început era fierberii globale”, avertiza secretarul general ONU, António Guterres, în 2023. Iar Sisodiya adaugă: „Era creierului supraîncălzit abia începe.”

Fie că este vorba despre copii cu afecțiuni genetice, bătrâni cu demență sau oameni perfect sănătoși care devin anxioși, confuzi sau impulsivi în timpul caniculei – creierul este următoarea linie de front a crizei climatice. Iar lupta va fi una de durată.