Curtea Supremă îl contrazice pe Trump
Judecătorii Curţii Supreme a Statelor Unite au pus sub semnul întrebării, chiar în faţa lui Donald Trump, legalitatea ordinului prin care administraţia de la Washington încearcă să limiteze cetăţenia acordată prin naştere, într-un dosar cu miză uriaşă pentru politica de imigraţie şi pentru interpretarea unuia dintre cele mai importante amendamente ale Constituţiei americane.
Într-un moment fără precedent în istoria recentă a instituţiilor americane, Donald Trump a devenit, pe 1 aprilie 2026, primul preşedinte în exerciţiu care a asistat la pledoarii orale în faţa Curţii Supreme. Liderul de la Casa Albă a ajuns la instanţă însoţit de oficiali de rang înalt ai administraţiei, s-a aşezat în primul rând al galeriei publice, însă a părăsit sala înainte de finalul audierii, imediat după ce avocatul guvernului şi-a încheiat expunerea. Gestul său a accentuat şi mai mult tensiunea unui proces urmărit cu atenţie în întreaga Americă.
Pe fond, disputa vizează ordinul executiv semnat de Trump în prima zi a revenirii sale la Casa Albă, prin care agenţiile federale au fost instruite să nu recunoască automat cetăţenia copiilor născuţi pe teritoriul SUA dacă niciunul dintre părinţi nu este cetăţean american sau rezident permanent legal. Măsura ar răsturna o interpretare constituţională veche de generaţii, potrivit căreia aproape orice copil născut în Statele Unite devine automat cetăţean american, cu excepţii foarte restrânse.
Deşi Curtea are o majoritate conservatoare de şase la trei, întrebările venite de pe bancă au indicat o rezervă serioasă faţă de argumentele administraţiei. Preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, a sugerat că explicaţia guvernului privind expresia constituţională „supuse jurisdicţiei Statelor Unite” pare forţată şi greu de extins de la câteva excepţii istorice izolate la un grup atât de larg precum copiii imigranţilor aflaţi ilegal sau temporar în ţară. În acelaşi registru, Elena Kagan a arătat că interpretarea Casei Albe nu se sprijină convingător nici pe textul amendamentului, nici pe tradiţia juridică americană.
Semne de întrebare au venit şi din partea altor judecători conservatori. Neil Gorsuch şi Amy Coney Barrett au insistat asupra dificultăţilor practice pe care le-ar crea noua regulă: cum poate statul stabili, în fiecare caz, care este „domiciliul” părinţilor, care este intenţia lor reală de a rămâne în Statele Unite şi ce se întâmplă în situaţiile în care statutul familial este incert sau incomplet cunoscut la momentul naşterii. Dincolo de disputa ideologică, Curtea a părut preocupată de haosul administrativ pe care l-ar putea genera o schimbare atât de radicală.
Administraţia Trump susţine însă că actuala practică ar transforma cetăţenia americană într-un stimulent pentru imigraţia ilegală şi pentru aşa-numitul „turism pentru naştere”. Avocatul guvernului a argumentat în faţa instanţei că simplul fapt al naşterii pe teritoriul american nu ar trebui să fie suficient pentru dobândirea cetăţeniei şi că formularea din Amendamentul al 14-lea trebuie citită în cheia unei loialităţi reale faţă de Statele Unite. După încheierea audierilor, Trump a reluat public acest mesaj şi a afirmat că America este „stupidă” pentru că acordă cetăţenia prin naştere.
Contestatarii ordinului, susţinuţi de organizaţii pentru drepturi civile şi de familii direct afectate, au replicat că administraţia încearcă să golească de conţinut Clauza Cetăţeniei din Amendamentul al 14-lea. Ei au invocat precedentul istoric din 1898, în cazul „United States v. Wong Kim Ark”, care a confirmat că naşterea pe teritoriul SUA conferă cetăţenia chiar şi copiilor cetăţenilor străini. Tocmai de aceea, adversarii măsurii spun că ordinul lui Trump nu este doar controversat politic, ci neconstituţional în esenţă.
Miza practică a dosarului este uriaşă. O validare a poziţiei administraţiei ar putea afecta statutul juridic a aproximativ 250.000 de copii născuţi anual în Statele Unite şi ar obliga milioane de familii să dovedească, la fiecare naştere, statutul şi drepturile părinţilor. În plus, o asemenea decizie ar deschide una dintre cele mai importante confruntări constituţionale din ultimele decenii, pentru că ar redefini raportul dintre puterea executivă, textul Constituţiei şi precedentul judiciar.
Cazul vine şi într-un context politic tensionat, după ce Trump a intrat recent în conflict public chiar şi cu unii dintre judecătorii conservatori pe care el însuşi i-a numit la Curtea Supremă. În aceste condiţii, dosarul privind cetăţenia prin naştere depăşeşte cu mult tema imigraţiei şi devine un test major pentru limitele puterii prezidenţiale în America. Decizia finală este aşteptată până la sfârşitul lunii iunie 2026 şi ar putea redesena una dintre regulile fundamentale ale identităţii civice americane.
