Demența și vârsta biologică

Cum putem preveni boala uitării într-o lume care trăiește tot mai mult

Într-o eră în care speranța de viață atinge cote fără precedent, întrebarea firească nu mai este „cât trăim?”, ci „cum trăim?”. Cu toții ne dorim să îmbătrânim frumos, cu mintea clară și o viață activă, însă realitatea ne arată că numărul persoanelor care suferă de demență, în special boala Alzheimer, este în continuă creștere. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste 55 de milioane de oameni la nivel global trăiesc cu această afecțiune, iar estimările vorbesc despre un viitor și mai sumbru: 78 de milioane până în 2030 și 139 de milioane până în 2050.

Nu vârsta din buletin contează, ci vârsta biologică

Un aspect esențial evidențiat de cercetări recente este diferența dintre vârsta cronologică și cea biologică. Dacă prima se referă pur și simplu la anii trecuți din viață, vârsta biologică măsoară cât de „îmbătrânit” este organismul, pe baza unor indicatori precum tensiunea arterială, colesterolul, funcția pulmonară și alți parametri biologici.

Un studiu publicat în revista Neurology® arată că persoanele a căror vârstă biologică este mai mare decât cea cronologică sunt cu 30% mai predispuse să dezvolte demență. Acest lucru sugerează că îmbătrânirea internă, invizibilă, poate precede cu ani buni apariția simptomelor și este, poate, unul dintre cei mai importanți factori de risc în declanșarea bolii.

„Deși niciunul dintre noi nu își poate schimba vârsta cronologică, ne putem influența vârsta biologică prin factori de stil de viață, cum ar fi dieta și exercițiile fizice,” afirmă dr. Yacong Bo, autorul studiului.

Ce se întâmplă în creierul care îmbătrânește?

Îmbătrânirea organismului aduce modificări și la nivel cerebral: scăderea materiei cenușii, inflamații cronice și afectarea conexiunilor neuronale. Aceste procese se pot desfășura chiar și în lipsa unor boli evidente, pregătind terenul pentru pierderi de memorie, tulburări de limbaj, confuzie sau comportament impulsiv – simptome caracteristice demenței.

Boala Alzheimer, cea mai comună formă de demență (60–70% din cazuri), este cauzată de acumularea de plăci amiloide și proteine tau în creier, ceea ce duce treptat la pierderea capacității de a gândi, comunica sau efectua sarcini simple.

Ce putem face? Prevenția începe din timp

Vestea bună este că stilul de viață influențează semnificativ vârsta biologică și, implicit, riscul de demență. Măsurile preventive sunt la îndemâna tuturor:

• Alimentație echilibrată: legume, fructe, grăsimi sănătoase, puțin zahăr
• Somn regulat și de calitate
• Activitate fizică moderată și constantă
• Renunțarea la fumat și reducerea consumului de alcool
• Gestionarea stresului
• Relații sociale active și stimulare cognitivă
• Monitorizarea tensiunii arteriale, colesterolului și valorilor din sânge

România îmbătrânește – iar demența crește

Datele din România sunt alarmante:

• În 2019 existau peste 341.000 de cazuri de demență.
• Estimările pentru 2050 arată o creștere la peste 577.000 de cazuri.
• În 2023, 10.151 de persoane au fost diagnosticate cu boala Alzheimer, aproape dublu față de 2014.
• Femeile sunt mai afectate, reprezentând 61% dintre pacienți, iar 57% locuiesc în mediul urban.

Pe lângă îmbătrânirea accelerată a populației – cu aproape 4 milioane de români peste 65 de ani în 2024 – o altă realitate iese la iveală: demența nu afectează doar vârstnicii.
Demența cu debut precoce (înainte de 65 de ani) reprezintă până la 9% din cazuri. În Regatul Unit, peste 70.000 de persoane trăiesc cu această formă, iar diagnosticul devine tot mai frecvent inclusiv între 30–60 de ani.

Un viitor cu mintea limpede începe azi

Într-o societate în care trăim tot mai mult, alegerile de azi influențează calitatea vieții de mâine. Fiecare decizie – fie că e vorba de a merge mai mult pe jos, a mânca sănătos sau a socializa mai des – poate însemna ani în plus cu demnitate, memorie și autonomie.

Demența nu este o fatalitate. Este un semnal de alarmă. Iar răspunsul e în stilul nostru de viață.