Pericolul de la birou pe care mulți români îl ignoră
Ore întregi la calculator, deplasări cu mașina și seri petrecute pe canapea. Sedentarismul a devenit parte din rutina multor români, iar datele europene arată că România se află printre țările cu cele mai reduse niveluri de activitate fizică. Autoritățile sanitare atrag acum atenția în special asupra celor care își petrec mare parte din zi pe scaun.
Opt ore la birou. Drumul spre casă în mașină. Cina și apoi încă două ore în fața televizorului sau a telefonului. Pentru foarte mulți oameni aceasta este o zi absolut obișnuită. Problema este că organismul nu percepe acest program ca fiind deloc obișnuit.
În perioada septembrie–octombrie 2026, în România se desfășoară campania națională pentru promovarea alimentației sănătoase și a activității fizice, iar unul dintre mesajele centrale vizează tocmai timpul îndelungat petrecut în poziție șezând. Potrivit informațiilor transmise de Institutul Național de Sănătate Publică, sedentarismul și nivelul redus de activitate fizică sunt factori de risc pentru bolile netransmisibile.
România are o problemă cu mișcarea
Datele celui mai recent Profil de țară privind sănătatea, realizat de OCDE și Observatorul European pentru Sisteme și Politici de Sănătate în cooperare cu Comisia Europeană, arată dimensiunea problemei.
În 2022, numai aproximativ un adult român din cinci declara că face activitate fizică de mai mult de trei ori pe săptămână. Era a patra cea mai redusă pondere din Uniunea Europeană.
Diferențele sunt și mai evidente atunci când este analizat nivelul de educație: peste 80% dintre adulții cu un nivel mai redus de educație raportau un nivel scăzut al activității fizice, față de 73% dintre absolvenții de studii superioare.
Asta nu înseamnă că patru din cinci români „nu fac deloc mișcare”. Indicatorul măsoară frecvența activității fizice, iar sedentarismul este un concept diferit. Dar datele arată că România are una dintre cele mai slabe performanțe europene în această privință.
De ce este important cât timp stăm pe scaun
Organizația Mondială a Sănătății definește comportamentul sedentar drept timpul petrecut, în stare de veghe, stând jos, întins sau într-o poziție cu un consum foarte redus de energie. Munca la calculator, șofatul sau timpul petrecut în fața televizorului intră în această categorie.
Problema apare atunci când aceste perioade ocupă cea mai mare parte a zilei.
OMS arată că, la adulți, nivelurile ridicate de comportament sedentar sunt asociate cu un risc mai mare de mortalitate generală și cardiovasculară și cu o incidență crescută a bolilor cardiovasculare, a unor forme de cancer și a diabetului de tip 2.
Campania desfășurată în România în această toamnă pune un accent special pe locul de muncă. Autoritățile sanitare arată că persoanele care desfășoară predominant activități sedentare la serviciu prezintă riscuri mai ridicate pentru sănătate decât cele ale căror profesii presupun activitate fizică.
Mersul la sală nu înseamnă că poți sta nemișcat toată ziua
Există o diferență importantă între a nu face suficient sport și a sta foarte mult timp pe scaun.
Poți să faci mișcare dimineața și să petreci apoi aproape întreaga zi așezat. Activitatea fizică este benefică, dar OMS recomandă în același timp reducerea perioadelor sedentare și înlocuirea lor, ori de câte ori este posibil, cu mișcare de orice intensitate. Pentru persoanele care petrec foarte mult timp sedentare, organizația recomandă chiar niveluri de activitate fizică mai mari decât cele minime.
Pentru adulți, recomandarea generală a OMS este de 150–300 de minute de activitate aerobică moderată pe săptămână sau o cantitate echivalentă de activitate intensă.
Vestea bună este că nu doar sportul organizat contează. Mersul pe jos, bicicleta, urcatul scărilor, treburile gospodărești sau o plimbare sunt tot forme de activitate fizică.
Ce poți schimba chiar în timpul programului
Recomandările actualei campanii din România nu presupun transformarea biroului într-o sală de fitness.
Specialiștii recomandă pauze active și reducerea perioadelor lungi petrecute continuu pe scaun, alături de hidratare și alegeri alimentare mai bune.
Practic, asta poate însemna să te ridici periodic de la birou, să mergi atunci când vorbești la telefon, să folosești scările în locul liftului, să faci o scurtă plimbare în pauza de masă sau să parcurgi pe jos o parte din drumul spre serviciu.
Nu există o soluție spectaculoasă. Tocmai aici este problema: sedentarismul nu pare periculos pentru că nu doare și nu produce efecte vizibile de pe o zi pe alta.
Dar atunci când o zi petrecută aproape integral pe scaun se repetă ani la rând, ceea ce pare doar o consecință inevitabilă a muncii moderne devine o problemă de sănătate publică.
Iar în România, unde numai aproximativ unul din cinci adulți declară că face mișcare de mai mult de trei ori pe săptămână, simplul gest de a ne ridica mai des de pe scaun poate fi un început.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
