România așteaptă un Guvern, spitalele așteaptă bani
Patru luni de provizorat politic nu mai înseamnă doar negocieri amânate și un Guvern cu atribuții limitate. Întârzierea numirii unui executiv cu puteri depline a ajuns să blocheze inclusiv rectificarea bugetară, exact în momentul în care unele instituții publice își epuizează fondurile. Ceea ce părea până acum o problemă politică începe astfel să aibă un cost foarte concret pentru cetățeni.
Întârzierea rectificării bugetare începe să depășească zona tehnică a Ministerului Finanțelor și să producă efecte vizibile în serviciile publice. Unități de primiri urgențe care își consumă bugetele, servicii de ambulanță care au nevoie de bani suplimentari și investiții locale pentru care transferurile au fost suspendate sunt câteva dintre semnalele apărute în ultimele zile.
Consiliul Fiscal a avertizat pe 14 septembrie că există „probleme serioase” privind asigurarea fondurilor necesare funcționării unor instituții bugetare până la sfârșitul anului și a cerut adoptarea cât mai rapidă a unei rectificări, chiar și parțiale. Instituția indică în mod special situația din sănătate și a unităților de primiri urgențe.
Problema nu înseamnă neapărat că statul român a rămas fără bani. Este, în primul rând, o problemă privind locul în care se află acești bani în buget și posibilitatea legală de a-i redistribui.
Un buget nu este un singur cont din care Guvernul poate muta oricând bani
Bugetul statului este împărțit pe instituții, programe și categorii de cheltuieli. Ordonatorii de credite pot efectua cheltuieli numai în limitele aprobate.
Legea finanțelor publice stabilește că angajarea și utilizarea cheltuielilor trebuie să respecte creditele bugetare aprobate. Tot legea prevede că bugetele anuale pot fi modificate prin rectificare, aceasta putând fi elaborată până cel târziu la 30 noiembrie.
Asta explică aparentul paradox al momentului: România poate avea o execuție bugetară generală mai bună decât anul trecut și, în același timp, anumite instituții să rămână fără bani.
La șapte luni, deficitul bugetar era de 48,08 miliarde de lei, reprezentând 2,34% din PIB, față de 76,44 miliarde de lei și 3,99% din PIB în aceeași perioadă din 2025. Veniturile bugetare crescuseră cu 11,2%, iar cheltuielile totale cu numai 2,9%.
Problema este însă distribuția resurselor. Unele capitole au bani necheltuiți, în timp ce altele și-au consumat alocările înainte de sfârșitul anului. Fără rectificare, capacitatea de a muta resursele acolo unde sunt necesare este limitată.
Sănătatea este primul loc în care problema ajunge direct la cetățean
Cel mai sensibil efect apare în sistemul de urgență.
Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete a avertizat că există un dezechilibru de finanțare pentru unitățile de primiri urgențe, serviciile de ambulanță și programele care finanțează intervențiile pentru cazurile critice — ATI, accidente vasculare cerebrale, infarct, politraumă, neonatologie sau mari arși. Acesta a susținut că, fără suplimentarea fondurilor, unele servicii de ambulanță ar putea avea probleme inclusiv cu plata combustibilului de la începutul lunii octombrie.
Există deja exemple concrete.
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița, conducerea unității a anunțat că spitalul a început să suporte din fondurile proprii cheltuielile Unității de Primiri Urgențe, după epuizarea banilor proveniți de la bugetul de stat.
UPU Bistrița, care are 217 angajați, ar avea nevoie de aproximativ 6 milioane de lei pentru salariile până la sfârșitul anului și de încă 4,85 milioane de lei pentru cheltuieli materiale.
Pentru pacient, o asemenea problemă bugetară nu se traduce printr-o linie într-un tabel Excel. Poate însemna presiune asupra achiziției de materiale sanitare, asupra funcționării ambulanțelor, asupra programelor de urgență și asupra capacității spitalelor de a susține din propriile venituri servicii care în mod normal trebuie finanțate separat de stat.
Investițiile locale au început deja să fie oprite
Un alt efect este vizibil în infrastructura locală.
Ministerul Dezvoltării a anunțat că fondurile bugetare alocate în 2026 Programului Național de Investiții „Anghel Saligny” au fost epuizate. Începând cu 11 septembrie, depunerea cererilor pentru noi transferuri a fost suspendată până la o eventuală suplimentare a creditelor bugetare.
Autoritățile locale au practic două variante: să finanțeze temporar lucrările din bugetele proprii sau să le suspende pentru a evita acumularea de arierate.
Pentru cetățeni, efectele se pot vedea în proiecte foarte concrete: drumuri locale, rețele de apă și canalizare, infrastructură edilitară sau alte investiții aflate deja în execuție.
Iar atunci când o primărie este obligată să folosească bani proprii pentru a continua o investiție care trebuia finanțată de la bugetul central, presiunea se mută asupra propriului buget. Asta poate însemna amânarea altor proiecte sau reducerea resurselor disponibile pentru servicii locale.
Întârzierea poate crea și o problemă în lanț
Există și un efect mai puțin vizibil.
O instituție publică fără suficiente credite bugetare poate amâna plăți către furnizori. Furnizorii pot fi firme care asigură medicamente, materiale sanitare, lucrări de construcții, energie, transport sau alte servicii.
Dacă plățile întârzie, problema bugetară se transferă în economie: companiile au mai puțină lichiditate pentru salarii, taxe, furnizori sau investiții.
În cazul lucrărilor publice, oprirea temporară a unui proiect poate produce și costuri suplimentare pentru conservarea șantierului, remobilizarea constructorului sau actualizarea unor contracte.
Prin urmare, o rectificare întârziată poate genera costuri care nu apar imediat în deficitul bugetar, dar sunt plătite ulterior fie de administrație, fie de firme și, în final, indirect de contribuabil.
De ce nu poate fi făcută pur și simplu rectificarea
Situația din 2026 are și o particularitate instituțională.
Potrivit Consiliului Fiscal, actualul Guvern interimar nu poate utiliza ordonanța de urgență — mecanismul prin care sunt adoptate în mod obișnuit rectificările bugetare. Din acest motiv, Consiliul Fiscal a propus identificarea unei soluții legislative alternative.
Instituția sugerează inclusiv posibilitatea unei rectificări minimale, neutră din punctul de vedere al cheltuielilor totale și al deficitului: bani neutilizați de instituții sau programe cu execuție redusă ar putea fi redistribuiți către domeniile unde finanțarea s-a epuizat.
O asemenea variantă nu ar presupune automat creșterea deficitului. Ar însemna, în esență, mutarea banilor existenți din zonele în care nu vor fi cheltuiți către cele unde sunt necesari imediat.
Deficitul mai mic nu elimină urgența rectificării
Datele Ministerului Finanțelor arată că România a redus considerabil deficitul în 2026. În primele șapte luni, investițiile publice au ajuns la 76,51 miliarde de lei, în creștere cu aproape 24%, iar cheltuielile totale au crescut într-un ritm mult mai mic decât veniturile.
Tocmai aceste date arată însă că problema actuală nu este exclusiv una privind dimensiunea bugetului.
Este una de corectare a bugetului după nouă luni de execuție.
Bugetul aprobat la începutul anului este o estimare. Numărul intervențiilor medicale, consumul spitalelor, evoluția investițiilor sau ritmul de execuție al diferitelor ministere nu pot fi prognozate perfect cu un an înainte.
Rectificarea este mecanismul prin care aceste diferențe dintre estimări și realitate sunt corectate.
Cu cât această corecție este amânată, cu atât crește probabilitatea ca lipsa unor credite bugetare să se transforme dintr-o problemă administrativă într-una pe care cetățeanul o poate simți direct: o ambulanță care nu are suficienți bani pentru funcționare, un spital care trebuie să acopere din alte resurse serviciile de urgență sau o lucrare publică suspendată pentru că transferurile de la buget au fost oprite.
În acest sens, miza rectificării bugetare nu mai este doar cum arată cifrele Ministerului Finanțelor la finalul anului, ci dacă instituțiile care furnizează servicii esențiale mai au resursele necesare pentru a funcționa normal până atunci.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
