Diana Buzoianu: „Trebuie să protejăm viața oamenilor și biodiversitatea.”
Diana Buzoianu: „Nu putem gestiona 12.000 de urși într-o țară pregătită pentru 4.000”
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a lansat un apel la echilibru și raționalitate în gestionarea crizei urșilor din România, avertizând că polarizarea dezbaterii publice riscă să conducă la tragedii atât pentru oameni, cât și pentru mediu. Într-o intervenție la TVR Info, aceasta a subliniat că „nu există o soluție magică” și că problema necesită un pachet legislativ complex, adaptat specificului fiecărei comunități.
Două extreme și o realitate periculoasă
„Avem o comoară care ne face unici în Europa, dar comoara asta trebuie gestionată cu grijă, astfel încât să nu punem în pericol viața oamenilor”, a declarat Buzoianu, referindu-se la populația de urși bruni, a doua ca mărime din Europa după cea a Rusiei.
Ministrul a criticat pozițiile radicale: pe de o parte, vocile care cer protecția absolută a urșilor, fără nicio intervenție; pe de altă parte, cele care solicită intervenții dure, inclusiv vânarea masivă a acestora. „Nu vreau să cădem în niciuna dintre extreme. Ideea că putem gestiona 12.000 de urși într-o țară care permite 3.500-4.500 este nerealistă și periculoasă.”
Efectul vânătorii selective și decăderea ecosistemului
Diana Buzoianu a explicat că vânătoarea nereglementată a dus la dezechilibre: „S-au vânat tocmai urșii puternici, care reglau populația. În lipsa lor, numărul urșilor a crescut exponențial.” Astfel, România se confruntă cu tot mai multe incidente în care animalele ajung în proximitatea locuințelor sau chiar în interiorul acestora.
Calea de mijloc: legislație diferențiată și măsuri locale
Ministrul Mediului susține necesitatea unei legislații flexibile, adaptate la contextul local. „Nu există o soluție universală. Ce funcționează într-o comunitate poate fi imposibil de aplicat în alta.” În localitățile cu implicare civică și resurse, s-au înregistrat progrese; în altele, intervenția trebuie adaptată și sprijinită instituțional.
Printre măsurile avute în vedere se află:
- introducerea unei cote de vânătoare reglementate strict de experți, nu de interesul financiar al vânătorii de trofee;
- campanii de conștientizare publică, în special împotriva hrănirii urșilor de către turiști sau localnici;
- sancțiuni mai severe pentru comportamente care atrag animalele în zonele locuite;
- investiții în infrastructură de prevenție, cum ar fi garduri electrice sau sisteme de monitorizare în zonele de risc.
Ursul obișnuit cu omul: un pericol inevitabil
„Un urs căruia i-ai dat de mâncare odată e un urs pe care l-ai condamnat la moarte”, a avertizat ministrul. „Pentru că îl obișnuiești cu omul, îi reduci frica de oameni și, mai devreme sau mai târziu, va deveni un pericol.”
O prioritate națională, nu un subiect de tabloid
În concluzie, Diana Buzoianu a cerut o abordare lucidă și responsabilă: „Trebuie să protejăm viața oamenilor și biodiversitatea în același timp. Dacă nu ne asumăm o cale de mijloc și nu intervenim inteligent, vom continua să asistăm la incidente grave.”
Problema urșilor din România nu mai poate fi ignorată, minimalizată sau tratată în cheie populistă. Este o problemă națională care cere acțiune, empatie și știință — nu scandal.
