Dobânda-cheie de 6,5% ar putea rămâne neschimbată
Cosmin Marinescu, viceguvernator al BNR, estimează că dobânda-cheie, menținută la 6,5% din august 2024, ar putea rămâne la acest nivel și în trimestrele următoare. El avertizează că România se confruntă cu inflație persistentă, dezechilibre bugetare și riscuri de stagnare economică.
Din 2005, anul în care BNR a introdus strategia de țintire directă a inflației, creșterea prețurilor s-a încadrat în intervalul urmărit de banca centrală în numai șase ani. În 12 dintre cei 21 de ani analizați, inflația a depășit limita superioară a intervalului.
Rezultatele sunt mai slabe decât în alte state din regiune, potrivit lui Marinescu: inflația a depășit intervalul țintit în cinci ani în Cehia, șase în Polonia și zece în Ungaria. Viceguvernatorul precizează că abaterile de la țintă nu se explică doar prin deciziile băncii centrale, ci și prin măsuri fiscale, crize externe și modificări ale prețurilor administrate.
Menținerea dobânzii la 6,5% urmărește limitarea presiunilor inflaționiste, în contextul ajustărilor bugetare și al scumpirilor din sectorul energetic. Marinescu afirmă că reducerea dobânzilor înainte ca inflația să intre pe o traiectorie clară de scădere poate alimenta noi dezechilibre. Pe de altă parte, o majorare nejustificată ar putea afecta suplimentar activitatea economică.
În 2026, șocurile interne și externe au impus revizuirea prognozelor economice, a mai spus viceguvernatorul. El atrage atenția asupra riscurilor de stagflație — stagnare economică însoțită de inflație ridicată — și a perspectivelor recesioniste. Conflictul din Orientul Mijlociu și efectele asupra piețelor energetice au complicat eforturile de stabilizare a prețurilor. Reducerea cererii contribuie la temperarea inflației, însă efectul este mai mic decât se anticipa.
Marinescu indică și rolul politicii bugetare: România a avut în 2024 un deficit public de 9,3% din PIB, pe fondul creșterii cheltuielilor statului. În opinia sa, expansiunea bugetară a amplificat vulnerabilitățile economiei și a redus spațiul de manevră al politicii monetare.
În 2025, majorarea TVA și a altor taxe indirecte a contribuit la menținerea inflației peste 10% timp de mai multe luni. BNR nu a majorat atunci dobânda-cheie, considerând că scumpirile provocate de măsurile fiscale aveau caracter temporar. Marinescu susține că stabilitatea prețurilor necesită și politici bugetare responsabile, alături de reducerea dezechilibrelor.
Viceguvernatorul consideră că strategia de țintire a inflației trebuie adaptată la transformările economice. El propune o atenție mai mare la masa monetară, creditare și alți indicatori ai presiunilor inflaționiste, fără renunțarea la obiectivul stabilității prețurilor.
Descoperă mai multe la Radio Clasic
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.
