Guvernul Bolojan a publicat legea austerității pe care și-a asumat răspunderea
Guvernul Bolojan și-a asumat legea austerității. Pensiile, băncile, jocurile de noroc și accizele – toate intră la impozitare dură
Guvernul condus de Ilie Bolojan a publicat forma finală a proiectului de lege privind măsurile fiscale pentru reducerea deficitului bugetar, angajându-și răspunderea pe un pachet de reforme fără precedent în ultimele decenii. Noile măsuri vizează o plajă largă de contribuabili, de la pensionari și consumatori de jocuri de noroc până la marile instituții bancare și industria imobiliară.
Pensiile mari intră la contribuție. Până în 2028.
Potrivit noii legi, pensionarii care încasează mai mult de 3.000 de lei vor plăti o contribuție de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% aplicată la suma care depășește acest prag. Măsura este valabilă până la finalul anului 2027, după care pensiile vor fi din nou exceptate de la contribuția la sănătate. Sunt vizate și pensiile provenite din străinătate, care vor fi supuse unui regim fiscal echivalent.
Jocurile de noroc: impozitare în trei trepte
Veniturile provenite din jocuri de noroc vor fi impozitate după un barem progresiv:
- până la 10.000 lei: 4%
- între 10.000 și 66.750 lei: 400 lei + 20% din suma care depășește 10.000 lei
- peste 66.750 lei: 11.750 lei + 40% din suma care depășește acest plafon
Guvernul a relaxat față de propunerea inițială, renunțând la impozitul de 10% pentru sumele sub 10.000 lei. În paralel, sectorul jocurilor de noroc va fi și el taxat suplimentar prin alte măsuri în curs de detaliere.
Băncile, sub lupa fiscală: impozit pe cifra de afaceri
Instituțiile de credit vor plăti un impozit specific, calculat astfel:
- 2% între ianuarie și iunie 2025,
- 4% între iulie și decembrie 2025,
- 4% pe tot anul 2026.
Băncile mici, cu cotă de piață sub 0,2%, vor beneficia de o cotă fixă de 2%. Guvernul urmărește astfel o redistribuire a poverii fiscale către actorii financiari dominanți.
Impozitul pe dividende urcă la 16%
Dividendul, una dintre cele mai râvnite forme de venit pasiv, va fi taxat de la 1 ianuarie 2025 cu 16%, față de 10% cât era anterior. Plata se va face până pe data de 25 a lunii următoare distribuirii.
Coasigurații pierd gratuitatea
Soții, părinții sau copiii fără venituri, până acum coasigurați, vor fi obligați să își încheie o asigurare voluntară de sănătate de 2.430 lei/an, adică valoarea CASS pentru șase salarii minime brute. Alternativ, persoana asigurată poate plăti această sumă pentru ei.
Excepție fac beneficiarii de indemnizații sociale: persoane în concediu de creștere copil, șomeri, sau cei care primesc venitul minim de incluziune – aceștia vor achita doar 10% din venit, sumă reținută direct de autoritățile plătitoare.
TVA urcă la 21%, dar rămân reduceri selective
Cota generală de TVA crește de la 19% la 21%, în timp ce o serie de produse și servicii esențiale vor beneficia de o cotă redusă de 11%. Printre acestea: alimentele (cu excepția celor cu zahăr adăugat), apa, energia termică în sezonul rece, cărțile, manualele școlare, serviciile turistice, cazarea și livrarea de locuințe sociale.
Adio TVA redus la locuințe noi
Statul elimină cota redusă de TVA pentru achiziția de locuințe noi. Excepție vor face doar acele contracte semnate înainte de 1 august 2025 și finalizate până la 1 august 2026, cu condiția plății unui avans de cel puțin 20%. Măsura vizează combaterea evaziunii și „detensionarea” pieței imobiliare.
Accizele explodează: alcool, tutun, carburanți, sucuri și vin
Guvernul anunță majorări etapizate ale accizelor:
- Accize mai mari de la 1 august 2025 și 1 aprilie 2026 pentru băuturi zaharoase, în funcție de conținutul de zahăr.
- Accize majorate pentru produsele din tutun, țigări electronice și lichide cu sau fără nicotină.
- Carburanții – benzină și motorină – vor fi taxați suplimentar, cu o înghețare a indexării prețurilor în 2026.
- Vinurile liniștite, cidrul și hidromelul vor fi accizate cu 76,19 lei/hl, nivel identic cu cel aplicat vinurilor spumoase.
Un proiect cu efecte în lanț
Reformele fiscale asumate de Guvernul Bolojan vin într-un context bugetar dramatic, cu un deficit periculos și presiuni internaționale privind sustenabilitatea cheltuielilor. În ciuda criticilor din partea sindicatelor și mediului de afaceri, premierul a insistat că „România are nevoie de un stat care să nu mai trăiască din împrumuturi” și că „măsurile nu vizează austeritatea, ci corectitudinea fiscală”.
Totuși, impactul noilor impozite va fi resimțit din plin, atât în buzunarul cetățeanului, cât și în bilanțurile marilor companii. Urmează o toamnă fierbinte, nu doar meteorologic.
