Guvernul Bolojan pregătește cel mai dur pachet fiscal din ultimul deceniu
Guvernul condus de Ilie Bolojan se pregătește să anunțe, începând de miercuri sau joi, un pachet amplu de măsuri fiscale care promite să reseteze echilibrul bugetar al României – cu prețul unor decizii dure pentru cetățeni, companii și administrații locale. Potrivit unor surse oficiale, noile măsuri vizează atât reducerea drastică a cheltuielilor publice, cât și creșteri semnificative de taxe, într-un efort contra-cronometru de a evita retrogradarea ratingului de țară la nivelul „junk” – nerecomandat investițiilor.
Creșteri de taxe pe toate fronturile
Una dintre cele mai controversate propuneri aflate încă în discuție în interiorul Coaliției vizează majorarea cotei standard de TVA de la 19% la 21%. Potrivit vicepremierului Dragoș Anastasiu, Coaliția urmează să decidă forma finală a pachetului fiscal miercuri dimineață, iar prezentarea oficială este așteptată joi.
„Suntem cu spatele la zid. Pe 7 iulie trebuie să avem pachetul trecut prin legiferare, riscăm scăderea ratingului la junk, e scenariul Grecia 2010”, a declarat Anastasiu la Digi24.
Pachetul include și alte măsuri cu impact direct asupra veniturilor contribuabililor și companiilor:
- Creșterea impozitului pe dividende de la 8% la 16%
- Introducerea contribuției CASS pentru pensiile care depășesc 4.000 de lei
- Impozit pe profitul „excesiv” al băncilor
- Majorarea cu 10% a accizelor
- Suprataxarea industriei jocurilor de noroc și a tranzacțiilor bancare asociate
- Impozitarea câștigurilor din criptomonede
- Taxarea veniturilor obținute din închirierea de locuințe pe termen scurt (Airbnb, Booking etc.)
Totodată, pachetul va simplifica sistemul TVA, reducându-l la doar două cote în loc de cele trei praguri existente în prezent.
Tăieri în sistemul public și restructurări masive
Pe partea de cheltuieli, Guvernul pregătește o intervenție dură în administrația publică locală. Ordonanța care va însoți măsurile fiscale prevede grile de salarizare naționale pentru primăriile care nu-și pot acoperi salariile din venituri proprii. Acest lucru ar putea duce la concedieri sau înghețarea angajărilor în sute de unități administrativ-teritoriale din țară.
Un alt punct-cheie vizează restructurarea companiilor cu capital de stat – o promisiune recurentă în programele de guvernare, dar rar pusă în practică. Potrivit surselor, vor fi stabilite scheme de personal maximale și obiective clare de eficientizare pentru aceste entități, unele dintre ele devenite adevărate găuri negre în bugetul public.
Context economic critic: deficit record și presiuni internaționale
Toate aceste măsuri vin pe fondul unui deficit bugetar istoric, estimat la 9,3% din PIB la finalul anului 2024 – o moștenire lăsată de fostul Guvern PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu. Situația a atras deja avertismente ferme din partea Băncii Naționale a României și a agențiilor de rating, care consideră că România se află într-un punct de cotitură.
BNR a avertizat chiar marți că o eventuală scădere a ratingului de țară ar conduce la „dificultăți majore în finanțarea datoriei publice”, ceea ce ar putea declanșa o criză financiară comparabilă cu cea traversată de Grecia în urmă cu un deceniu.
După anunțarea oficială, pachetul fiscal va fi pus în transparență decizională și urmează să intre în circuitul de avizare în Consiliul Economic și Social. Guvernul speră să adopte ordonanța până cel târziu pe 7 iulie, pentru a putea transmite un semnal pozitiv către piețele internaționale și instituțiile de evaluare financiară.
Până atunci, societatea românească se pregătește pentru una dintre cele mai dure reconfigurări fiscale și administrative din ultimele decenii – o mișcare necesară, dar cu costuri sociale și economice greu de anticipat pe termen scurt.
