Miruţă critică impozitul pe cifra de afaceri
Ministrul Economiei avertizează: România nu poate trăi doar din tăieri şi presiune pe mediul de afaceri
Ministrul Economiei, Radu Miruţă, trage un semnal de alarmă într-un moment în care Guvernul discută noi măsuri de ajustare bugetară. El afirmă că premierul Ilie Bolojan, ministrul de Finanţe şi restul Cabinetului sunt conştienţi că România nu poate funcţiona la nesfârşit doar pe logica austerităţii şi a creşterii poverii fiscale pentru cei care deja plătesc taxe, avertizând că statul riscă să „sufoce” exact motorul care produce bani în economie.
Prezent la Digi 24, Miruţă a explicat că, deşi există presiunea de a creşte veniturile la buget, soluţia nu poate fi o spirală permanentă de tăieri şi impozite noi, fără o analiză atentă a impactului. „Nu poţi să trăieşti doar din a tăia”, a subliniat ministrul, insistând că e nevoie de un echilibru între consolidarea fiscală şi menţinerea capacităţii mediului privat de a funcţiona.
„Nu poţi să pui o presiune mai mare pe umerii unui om care intră la apă, aşteptându-te după aceea ca el să fie cel care înaintează prin apă, că la un moment dat nu mai poate, îl sufoci”, a spus Miruţă, folosind o metaforă pentru a descrie efectul cumulativ al taxelor şi restricţiilor asupra companiilor. El a precizat că în Guvern se „analizează foarte fin” impactul măsurilor, tocmai pentru a evita punctul de inflexiune în care mediul privat nu mai poate susţine efortul de stabilizare bugetară.
Unul dintre punctele centrale ale intervenţiei sale a fost criticarea impozitului pe cifra de afaceri, măsură aflată în discuţie ca soluţie rapidă de creştere a încasărilor. „Eu militez cu argumente pentru ca, cu toate că vrem să adunăm mai mulţi bani, acel impozit pe cifra de afaceri este un lucru greşit. Nu îşi atinge obiectivul”, a declarat ministrul Economiei, sugerând că un asemenea instrument fiscal este nedrept în special pentru afacerile cu marje mici de profit şi riscă să penalizeze investiţiile şi reinvestirea câştigurilor.
În opinia sa, un impozit aplicat direct pe venituri, indiferent de profitabilitate, poate genera efecte în lanţ: firme care îşi restrâng activitatea, îngheaţă planuri de extindere sau, în cazuri extreme, dispar de pe piaţă. „Încercăm pe cât de mult se poate să nu afectăm entităţi care pun în mişcare alţi bani”, a punctat Miruţă, sugerând că orice schimbare fiscală trebuie calibrată astfel încât să protejeze zonele care generează valoare adăugată şi locuri de muncă.
Ministrul a dat ca exemplu sectorul turistic, unde susţine că nu s-a discutat, până în acest moment, o majorare a TVA de anul viitor. Mesajul său este că anumite domenii, deja fragile sau expuse la sezonalitate şi incertitudine, nu ar trebui împovărate suplimentar într-o perioadă în care consumul şi încrederea sunt sensibile.
Radu Miruţă recunoaşte că „optimismul este mai mic decât la investirea Guvernului” şi descrie momentul actual ca fiind unul „critic”, în care încrederea publică poate fi recâştigată sau, dimpotrivă, pierdută. El vorbeşte despre un „jeton de optimism” şi un „jeton de încredere” pe care executivul le consumă acum în faţa societăţii.
„Dacă demonstrăm până la sărbători că se rezolvă treaba cu pensiile speciale, se rezolvă problema cu reducerea cheltuielilor statului, creşte încasarea datoriilor la bugetul de stat, oamenii zic: au făcut greu paşii ăştia, dar până la urmă i-au făcut”, explică Miruţă, sugerând că succesul sau eşecul acestor reforme va decide dacă publicul mai acordă Guvernului răgaz şi încredere.
Ministrul subliniază că, în special în mediul privat, există o înţelegere a faptului că situaţia bugetară este dificilă şi că lipsa unor măsuri de corecţie ar fi dus la prăbuşirea întregii pieţe, afectând direct afacerile. „Oamenii din zona de afaceri înţeleg că bani nu mai erau în piaţă şi că, dacă nu luam măsurile astea, pica piaţa cu totul”, spune el, dar avertizează că solidaritatea aceasta nu este nelimitată.
În acest context, Miruţă vede perioada următoare ca pe „ultima fereastră de oportunitate” pentru Guvern: trebuie să livreze rezultate concrete în trei direcţii sensibile – pensii speciale, reducerea cheltuielilor statului şi creşterea colectării datoriilor la buget – dacă vrea să evite transformarea optimismului fragil în pesimism generalizat.
Critica impozitului pe cifra de afaceri se înscrie, astfel, într-o linie mai amplă de poziţionare: ministrul Economiei spune că înţelege nevoia de bani la buget, dar cere ca soluţiile să fie sustenabile, să nu pedepsească firmele care îşi ţin corect evidenţele şi plătesc deja taxe şi să nu blocheze sectoarele care pun „în mişcare alţi bani” în economie. În joc nu sunt doar cifrele din buget, ci şi gradul de încredere al mediului privat că statul este un partener predictibil, nu doar un colector tot mai agresiv de taxe.
